Ads 468x60px

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

ALIMENTATIA NATURALA IN COPILARIE






                                                                                     










                ALIMENTATIA  NATURALA  VEGETARIANA  
                                          IN COPILARIE
                                
                                                       de  Luciano Proietti ( medic pediatru, nutritionist)
                    
           Articol preluat de pe site-ul  : http://xoomer.virgilio.it/tatanone/proietti1.htm      


     Medicul pediatru Luciano Proietti este un bine cunoscut medic vegan care a optat pentru el si famila sa stilul de viata vegetarian. Are in spate aproape 40 de ani de experienta in pediatrie si in 2006 a publicat cartea “Fiii vegetarieni”  .   In continuare va prezint Conferinta sa, tiunta in cadrul ciclului de Conferinte “A fi vegetarian : o alegere posibila” care s-a desfasurat la Torino. (2007)

        A se vorbi despre alimentatie vegetariana in aceste zile la Torino, dupa succesul expozitiei “Salone del gusto” – cu salamuri si alte preparate din carne, este destul de dificil dar as spune ca e cu siguranta important, dar in acelasi timp si dificil. Am intitulat aceasta conferinta: Alimentatia naturala vegetariana deoarece se poate ca cineva sa fie vegetarian dar in acelasi timp sa nu manance in mod natural adica sa consume mancare nesanatoasa: tot felul de snacks-uri, ciocolata, dulciuri rafinate, etc care ar putea fi considerate ca facand parte din alimentatia vegetariana, dar in mod sigur sunt daunatoare sanatatii; la fel cum si invers, se poate ca cineva sa nu fie vegetarian dar sa manance in mod natural, sanatos.  Eu nu fac niciodata un discurs de filozofie cand vorbesc in termeni medicali ci un discurs despre sanatate.

Sa incepem cu primele diapozitive: Iata unul din mesajele pe care le vedem (auzim) adesea : “ Dupa a patra luna sa dam copilului carnea, caci e necesara pentru o corecta alimentatie a sugarului. Cum sa o administram pentru a-i garanta o digerabilitate optima? omogenizat si liofilizat: doua alimente pentru sugari "                                                                                                        

Iata ca deja se contrazic : e atat de naturala incat e necesar sa o alteram, daca nu, copilul nu o poate manca, e evident.  Acesta este mesajul pe care il primim din mai multe surse  (reclame,reprezentanti de vanzari, media,etc)  mai mult sau mai putin interesate, intre care chiar si medicul pediatru.  Nu s-a pus niciodata in discutie, in acesti 30-40 de ani acest subiect, deoarece traim intr-un moment istoric atat de unic facand comparatie cu trecutul , incat nu avem nici un punct de referinta: nu a existat niciodata  in decursul istoriei o perioada in care o parte destul de mare a populatiei nu mai sufera de foame, nu face efort ( activitate fizica) iar mortalitatea infantila s-a diminuat considerabil.  Intr-o astfel de situatie nu avem puncte de referinta trecute si atunci  mesajele de acest tip ce ne-au fost transmise nu au putut fi verificate si contestate pana acum, in acesti ani, in care incepem sa vedem efectele acestei schimbari.

Iata , si acest diapozitiv despre alimentatie, e semnificativ, se vede ca pana in anii ’50 problema medicilor si a parintilor era aceea de a reusi sa faca copiii sa supravietuiasca  Familiile faceau cate 6,7,10 copii pentru ca macar jumatate din ei sa supravietuiasca, deoarece o parte din ei mureau in primele zile sau in primele luni.  Dupa anii ’50 , din diverse motive, mortalitatea infantila s-a diminuat, asa ca s-a crezut ca aceasta s-a datorat doar medicinei, progresului alimentar si tot asa, si am acceptat fara discutii aceste prescriptii, mai ales pentru ca aveam o istorie de foamete; in trecut nu se manca carne, sau oricum foarte rar, inainte de anii ‘50 erau putini cei care isi puteau permite sa o consume, nu zic zilnic, dar macar saptamanal, iar marea majoritate (saracii) o mancau doar cateodata, 3-4-5 ori pe an. 
Sa mergem mai departe si sa privim diapozitivul, mai jos in cadrul aceleasi publicitati, pe pagina a 2-a, cineva poate sa fi vazut , dar sigur nu a citit, din fericire, dar iata ce e scris :” …..este important deci sa valorizam la maxim, in dieta copilului, un aliment considerat de pediatri ca indispensabil pentru crestere ,fiind sursa de proteine nobile, fier si vitamine”

Aici sunt diverse erori : prima este “indispensabil”.  Carnea nu este indispensabila, fapt contestat de diverse asociatii vegetariene si pentru protectia animalelor care au deschis cauza in fata Juriului de autodisciplina publicitara. Ca urmare,  firma PLASMON a trebuit sa faca “marche arrière” si a schimbat mesajul publicitar in felul urmator :    “…un aliment indicat de pediatri in mod particular pentru crestere”  
E clar ca nimeni nu a citit acest mesaj nici inainte nici dupa si nimeni nu a vorbit sau scris de acest lucru in ziare, deoarece ziarele vorbesc de stiri serioase, totusi acesta e un mesaj publicitar si chiar daca este fals si nimeni nu-l denunta, el va fi publicat in continuare.  In fapt, mesajul care ne este transmis este ca, carnea este indispensabila, mai ales pentru copil, in primii ani de viata.

La inceputul activitatii mele pediatrice, cu 30 de ani in urma, cand profesorul ne spunea ca alaptarea era buna pana la 3 luni apoi trebuia sa se dea copilului omogenizate , fainuri, etc, eu intrebam : ”De ce tocmai pana la 3 luni si nu pana la 5 sau  la 12 “?  - “Pentru carente de proteine nobile “ – mi se raspundea.      
Alta eroare in mesajul publicitar sunt tocmai aceste “proteine nobile” : cuvantul “nobile” nu are nici o semnificatie in limbaj tehnic, termenul nu vrea sa spuna nimic, nu este un termen tehnic. Mi se spunea,” pentru carenta de fier, de proteine de vitamine” si tot asa (asta in anii ’70)  Cu trecerea timpului, incet , incet, ritmul s-a mai schimbat si in prezent, cine are fii stie, acum dupa 30 de ani se recomanda alaptarea pana la 6 luni si apoi sa se inceapa intarcarea.

Eu contiuni sa ma intreb : “De ce pana la 6 luni si nu pana la 12 ?” Ceea ce lipseste in aceasta evaluare este un parametru de referinta. Pe ce se bazeaza, care sunt elementele de referinta a alimentatiei copilului sau as spune in general al omului ?  Pentru ca, daca nu avem puncte de referinta, oricune are dreptul sa spuna ceea ce vrea : ca eu sa dau carne de porc la 3 luni sau ou la o luna, cum au facut americanii cu ani in urma, sau ce stiu eu, sa ii dau broasca testoasa la 2 ani, deoarece la 2 ani este nevoie de carnea de testoasa.   Nu exista nici un element pentru a critica o alegere recomandata (sau facuta) si drept consecinta oricine isi exprima parerea.  Noi credem ca lumea noastra, modul nostru de alimentare este cel mai bun, unicul, cel mai potrivit , dar putem face un exemplu banal, care nu are legatura cu alimentatia copilului, dar este foarte simplu : micul dejun in lume. Noi credem ca daca bem cappuccino si mancam brioche la micul dejun, toata lumea face la fel, cu lapte si cafea, in schimb nu e asa, noi suntem o minoritate : In Italia si in Franta e asa, dar o parte a lumii, de exemplu,  la micul dejun serveste peste. Acestea sunt fapte, eu nu vreau acum sa-mi dau cu parerea “face bine sau nu face bne” , ci doar sa evidentiez ca mancarea este un fapt cultural, care nu prea are de-a face cu factorii fiziologici sau biologici, ci  mai ales cu factorii culturali.    

Nu stau acum sa vorbesc de obisnuitele lucruri, de vegetarienii ce sunt fructivori, ierbivori, de carnivori, de mamifere cu unghii, de cele care nu au unghii, de cele care au glande salivare, de cele care nu au etc.  Sa vorbim in schimb despre alimentatia copilului, de crestere, si de un subiect tot mai raspandit si anume : alaptarea.
In anii ’50, in Europa si USA cineva decise ca alaptarea nu era necesara, pentru ca se inventase laptele praf, care se zicea ca e mult mai echilibrat, mult mai complet, cu aceeasi compozitie ca laptele natural, putea fi dat oricui, femeia isi mentinea un san frumos, si se putea si odihni noapte, daca altcineva hranea copilul. Asa ca, s-a facut astfel ca femeile nu mai alaptau deloc, ca oricum laptele era la fel. Dupa un anumit numar de ani, nu multi, s-a inteles ca acest lucru nu functiona, mai precis, avea un efect.

Istoria ne invatase deja ceva, dar noi nu am vrut sa acceptam: la jumatatea secolului trecut a avut loc in Europa revolutia industriala, iar locuitorii de la sate se transferau in oras pentru a munci. Femeile au inceput sa munceasca in fabrici si pentru ca nu exista protectie sociala, nu puteau ramane acasa trei , sase luni pentru a alapta. La jumatatea secolului trecut se folosea sau laptele mamei sau laptele unei doici, pentru cine avea bani.  Problema sociala era importanta : daca femeile nu se duceau sa munceasca, familia avea prea putin bani, dar si pentru fabrici era o problema, ca nu mai aveau forta de munca .   S-a incercat sa se gasesaca o solutie la problema, si cum in Europa avusese loc revolutia industriala, aici s-a spus prima oara : “ lapte de mama sau lapte de alt mamifer, e la fel; avem vaci, sa le folosim laptele si sa-l dam copiilor” Ei, si ce se intampla ? se intampla ca copiii mureau, pentru ca laptele de vaca, bunul Dumnezeu l-a dat pentru vitei nu pentru noi. Pe atunci nu se cunostea compozitia laptelui, s-a incercat sa se inteleaga si s-a ajuns la concluzia ca e mult diferit de laptele de mama. Cand copiii sunt alimentati in primele zile de viata cu lapte de vaca, mor de diaree din cauza cantitatii prea mari de proteine existente in laptele de vaca. Atunci s-a inceput a se dilua laptele cu apa. Ei bine, copiii nu mai mureau de diaree dar nu mai cresteau pentru ca nu mai erau destule calorii. Atunci s-a hotarat sa se adauge caloriile sub forma de carbohidrati, zaharuri, orice . Si asa s-a facut laptele diluat si indulcit care, cred eu, cine nu era adaptat nu putea sti, dar oricum s-a mers inainte asa si chiar si in prezent mai sunt persoane care in anumite situatii dau sugarilor laptele de vaca diluat, indulcit si/sau cu faina. Pana la inceputul anilor ’50 , cand a aparut laptele praf, mai erau si problemele de igiena, care apoi s-au diminuat. Laptele praf l-au facut asemanator ca si compozitie cu cel de mama. Insa, schimband anumiti parametrii prin  procesul biologic, trebuie sa ne asteptam si la niste efecte, nu putem sa credem ca daca modificam un parametru nu se va schimba nimic. Ceva se va intampla, e una din legile fizicii, este ca si in cazul biotehnologiei: nu putem gandi ca daca vom pune o gena animala in porumb sau in soia, nu se va intampla nimic; nu stim inca ce se va intampla dar ceva se va intampla cu siguranta.                                                                  

La fel cum nu se stia ce se va intampla daca vaca va fi hranita cu peste.                                    Boala “vacii nebune “, de ce a aparut? Pentru ca am dat vacilor  sa manance carne. Erbivorele sunt erbivore, e clar ca nu vor muri in ziua urmatoare, dar se modifica ceva in structura fiziologica, din cauza caruia organismul va avea de suferit si cu trecerea timpului ceva se va intampla. La fel s-a intamplat si in cazul nostru.
Dar sa revenim la aceasta perioada, de dupa anii ’50. Poate vi se pare cam tehnic, sau cam plictisitor, dar este important pentru ca parintii, sau chiar fiecare din noi, sa stie ce anume va manca maine dimineata la micul dejun, la pranz sau la cina, fara sa trebuiasca sa ceara sfatul unui specialist. Cand vom descoperi mecanismul, nu vom mai avea nevoie de atatea carti, de atatea cantariri, destul sa cunoastem conceptul general si vom sti ce sa mancam.  De la 1-2 ani si pana la 110 ani se mananca intr-un singur mod.  Vad acum in carti dieta alimentara pentru intelectual, pentru taietorul in piatra, pentru cel ce taie copaci, pentru sportiv, pentru femeia insarcinata, pentru cea care alpapteaza…. Si totusi este un singur mod de a ne alimenta. De la un an si pana la 100 de ani este un singur mod de a ne hrani ; se schimba cantitatea dar in rest este un singur mod egal pentru toti.  

Atunci, hai sa vedem care este mecanismul, care sunt elementele necesare pentru a intelege care este alimentul cel mai adaptat noua . In aceasta diagrama puteti vedea durata maxima de viata, in ani, la cateva specii de animale (mamifere sau nu) si vedeti aici broasca testoasa, care e probabil una din cele mai longevive specii este apoi vulturul, care traieste in jur de  120 de ani, dar sigur omul este cel ce traieste cel mai mult.  Nu este un alt mamifer care sa traiasca atat de mult, 122-123 de ani, - femeia franceza care a murit anul trecut, (caz documentat) . Aceasta este posibilitatea maxima biologica, fara manipulatii, care era si acum o mie de ani in urma si in prezent, in timp ce e diversa durata medie de viata, care acum doua mii de ani era de 23 de ani iar acum este de 70-75 in Italia.    
Acesta a fost primul element. Sa mergem mai departe. 

Al doilea element : in aceasta diagrama puteti vedea durata potentiala de viata in ani si activitatea metabolica specifica. In practica se poate spune ca organismul ce consuma mai mult in unitatea de timp, traieste mai putin.  Cam cum ar fi cu Ferrari si cu Fiatul 500; Ferrari consuma mai mult , e mai rapid dar are o durata de viata ( a motorului) mai mica decat Fiatul 500 care consuma mai putin si merge mai incet.  La fel, vedeti cum animalele ce au un consum, o activitate metabolica specifica majora, ( de exemplu respiratia mai rapida, bataile inimii mai rapide) au o durata maxima de viata mai mica, in timp ce, cele ce consuma in unitatea de timp mai putina energie, sunt mai lente, au o inima care bate mai lent, o respiratie mai lenta, au si o psibilitate de viata mai lunga. Acesta este un fapt important atunci cand decideti  ce anume sa dati de mancare fiului dumneavoastra.

Un alt fapt important este maturitatea sexuala : aici vedem  cimpanzeii, gorilele, etc, in relatie cu durata maxima de viata. Evident ca este o relatie , dar sa privim intai aceste doua date : omul ( mai precis femeia, pentru ca e mai simplu de individualizat parametrul sau : menstruatia) in anii 1800, 1960 si 1990 . Vedeti cum in 1800 prima menstruatie era in jurul varstei de 16- 18 ani, in 1960 era in jurul varstei de 14 ani, iar in prezent aproape invaribil este la 11-13 ani, cateva chiar la 10 ani.  Pubertatea precoce este una din patologiile cele mai fercvente. Cu cateva zile in urma a aaparut un studiu american, difuzat si in media, relativ la faptul ca in USA exista preocupari pentru faptul ca exista tot mai multe fetite care au prima menstruatie la 8-9 ani. Deci asa cum se poate vedea exista mereu aceasta micsorare a cresterii, si acesta este un factor important.

Al patrulea element, pe care nu-l avem pe diapozitiv, este acela privind cresterea: la o fiinta umana aceasta dureaza, fara stimuli externi, pana pe la 25 de ani. In ultimii 20 de ani a avut loc o accelerare. Cand se incheie procesul de crestere? Prin conventie s-a decis ca se considera incheiat atunci cand nu mai cresc oasele lungi. Acestea au o zona de cartilaje care le permite cresterea, lungirea oaselor- stimulata de hormoni si alimentatie, etc.- si care variaza in raport de cum este aceasta situatie. Asa cum am mentionat, in ultimii 20 de ani a avut loc o accelerare a acestui proces asa ca varsta la care se incheie cresterea nu mai este la 25 de ani ci in jur de 18 ani. ( 19, 17 – depinde de individ). Eu ma refer mereu la populatiie din tarile industrializate, cele care de 50 de ani incoace au evoluat si nu de populatiile care sunt inca in trecut si sufera de foame.

O caracteristica specifica mamiferelor este accea de a iubi . Ce cuvant mare !   Si totusi asa este. Mamieferul are acesta caracteristica, fata de alte vietati, de a iubi. Ce inseamna acest lucru ? Sa nasca pui, sa-i alapteze cu laptele propriu ( nu exista alte vietati care alimenteaza cu o parte din sine propria progenitura) si sa le arate afectiune dezmierdandu-i.  Mamiferele au 2 brate (sau 2 labe) si 2 mamele. Deci vom avea productia de lapte. Dar sa vorbim despre biosinteza mamala a lactozei.  De 2-3 milioane de ani specia umana a evoluat, de 10.000 de ani exista disponibilitatea laptelui de vaca, si de circa 100-150 a inceput sa se foloseasca laptele de vaca in alimentatia omului.  Deci aceasta este o alta informatie importanta : noi credem ca laptele de vaca a fost folosit in alimentatia noastra dintotdeauna. Dar nu, laptele de vaca a existat de cand au existat vacile dar sa fi fost baut de om, nu . Cu atat mai mult, sa-i fi fost dat copilului mic, inainte de sfarsitul secolului trecut, o data cu revolutia industriala ( si cu efectele ce le-am vazut) .  Dar sa va povestesc putina istorie pentru ca e interesant si, de asemenea pentru a intelege situatiile existente in prezent.

Laptele de vaca a fost creat pentru vitei. De ce a inceput omul, la un moment dat al istoriei sale sa-l consume? Din punct de vedere temporal, si nu evolutiv, si spatial, se presupune ca omul a aparut undeva  in centrul Africii sau in Indonezia, apoi a migrat spre Europa ( asta se stie cu siguranta). Omul primitiv traia in savana, avea pielea neagra si manca flori, fructe si seminte si putin altceva. Migrand din partea tropicala spre Europa, evident ca s-au schimbat si conditiile climatice, gasindu-se aici intr-o situatie  dificila deoarece soarele era numai vara, nu ca in Africa, iar vegetatia la fel. Deci, nimic soare, nici vegetatie   Ce s-a intamplat ? A inceput sa apara rahitismul, care  secera mii de tineri, ajungandu-se aproape la exterminare deoarece rahitismul impiedica omului sa ajunga la varsta reproductiva.  Deci, la populatiile care traiau in Europa centrala, la un moment dat a fost nevoie, pentru supravietuire, sa se consume, mai ales iarna, un aliment cu care nu era obisnuit : laptele. Existau animale, asa ca omul s-a folosit de laptele acestora. Ce s-a intamplat insa? Tragedie. Mare parte mureau. De ce? Deoarece intestinul nostru nu e dapatat sa digere lactoza. O putem digera numai daca avem enzima lactasa, care scindeaza laptele. Astfel adultii care incepusera sa bea lapte aveau o diaree continua care le determina moartea, daca nu suspendau consumul. Deci omul s-a gasit prins intre doua focuri : pe de o parte rahitismul,pe de cealalta diareea si intoleranta la lapte.  In fapt nu era solutie, de aceea a fost o perioada dificila de adaptabilitate, pana ce, o parte din aceasta populatie, care nu a incetat alaptarea materna, a inceput sa tolereze laptele si sa-l digere. Lactoza avea avantajul de a facilita absorbtia calciului. Astfel, in lipsa soarelui si a vegetatiei, aceasta a fost salvarea pentru ca o parte de populatie, la inceput mai mica, apoi din ce in ce mai mare, sa inceapa sa tolereze lactoza si deci absorbtia calciului si evitarea rahitismului. Atunci a inceput existenta unei populatii rezistenta la lactoza, adica situatia in care suntem noi.
In lume, doar o mica parte de populatie, noi albii, suntem rezistenti la lactoza si toleram laptele. Marea majoritate a umanitatii nu are aceasta toleranta. Daca ii dati unui indian din India, sau unui indian din America, sau unui chinez sau japonez, sa bea lapte, lasand la o parte faptul ca nu le place, acesta ii va produce o diaree groaznica. In concluzie, marea majoritate a populatiilor, care nu au consumat lapte pentru ca nu au avut niciodata nevoie, nu au toleranta la lacoza pentru ca nu au enzima lactasa. Deci toleranta la lapte este un lucru exceptional.  Aceasta a dus la schimbari, si una din cele mai tulburatoare a fost aceea ca am devenit albi. Majoritatea populatiilor lumii nu este alba  ci inchisa la culoare : neagra, galbena. Indienii din America au pielea inchisa, numai noi europenii suntem albi, caci albii care au cucerit America provin din Europa, sunt de rasa europeana. Deci noi suntem o exceptie, noi suntem diversi de altii, suntem o minoritate, o cincime din populatia mondiala, restul este de culoare si are intoleranta la lapte. 

Dar ce a insemnat lucru acesta, in prcatica? A comportat in toti acesti ani  la aparitia a doua boli ce sunt larg raspandite, destul de grave si pentru care se cheltuie foarte mult. Cineva ar putea ghici : “boala pielii albe” – melanomul pielii, care este tipic albilor, caci persoanele de culoare nu o pot avea, decat in cazuri rare, pe partile corpului unde pielea este mai decolorata. O alta boala este osteoporoza – incredibil, nu? – care este tot asa, tipica populatiilor consumatoare de lactate. Nu ati fi crezut, nu-i asa?  Ni se spune sa bem lapte ( si o facem) pentru a evita osteoporoza. Osteoporoza nu se intalneste in Japonia, in China, sau alte tari unde nu se consuma lapte.  Este doar la populatiile consumatoare de lapte si produse lactate, si acest lucru este demonstrat stiintific. Daca va intereseaza, va pot furniza o intreaga lista de studii stiintifice pe aceasta tema.  

Aceste doua boli au aparut ca urmare a faptului ca noi, din necesitati istorice si ambientale a trebuit sa ne alimentam in mod divers si acest lucru a avut un efect, cum spuneam inainte : fiecarei alegeri (schimbari) pe care o facem, ii corespunde un efect. Atat timp cat mentinem conditiile care au dus la supravietuire, nu vom avea aceste probleme : cand insa le schimbam, avem probleme. De exemplu daca traim in nordul Europei, nu vom avea probleme de piele, dar albii ce se expun soarelui in timpul verii sau calatoresc in Australia sau alte tari topicale, vor avea un risc crescut de a face melanom, si in fiecare an cazurile de acest fel cresc tot mai mult, odata cu inceperea sezonului estival.  In ce priveste osteoporoza : dat fiind ca laptele nu este un aliment conceput pentru noi si folosirea lui excesiva,  permanenta, si fara sa fie necesar consumul acestuia, se ajunge la situatia in  care din contra, pierdem calciu din organism. Acestea vi le-am spus pentru ca sa stiti cum a fost cu istoria alimentatiei, a laptelui in particular. Laptele este un aliment exceptional, nu exista in natura  nici un alt aliment atat de complet, de bogat, de nutritiv.  De ce ? Deoarece a fost prevazut sa alimenteze puiul unui mamifer in copilarie, cand riscurile de infectii si de deces sunt mai mari, cresterea este rapida : puii tuturor mamiferelor, ca si copilul, cresc foarte mult in primul an de viata. Aceasta se daoreaza consumului de lapte.
Dupa perioada de crestere laptele nu mai este necesar, nu-si mai are rostul, nu mai este motiv sa mai fie, nu trebuie sa faca parte din alimentatia mamiferelor, si asa si este, nu face parte din alimentatia mamiferelor adulte , cu exceptia omului.    Acum incearca chiar sa-l raspandeasca in toata lumea. Nu exista nici un mamifer care dupa ce si-a alaptat puiul sa continue sa-l consume si pe perioada adulta, cu atat mai mult, sa consume laptele altei specii .  

La orice variatie de comportament exista un efect. Putem vedea aceste efecte : statura, ochii albastri si organismul mai fragil. Tipic americanului ce consuma un litru de lapte pe zi. Stiu ca ce va zic acum poate sa va tulbure, sa va deranjeze ( de multe ori cand zic aceste lucruri ma confrunt cu reactii violente) deoarce laptele a devenit un aliment “afectiv” , un aliment ce “ne intra in oase” dintotdeauna, intr-un cuvant este o necesitate afectiva. Dar eschimosii nu au baut lapte niciodata, nu tolereaza laptele, nu pot sa bea lapte si au pielea inchisa la culoare, chiar daca soarele nu este suficient pentru a-i face sa devina inchisi la culoare.

Imaginea noastra in ce priveste un japonez tipic este : mic de statura, par lins, piele de culoare galbuie. Japonezul nu a baut lapte niciodata, nu a consumat lactate, nu era in cultura sa aceasta practica, pana acum 30-40 de ani cand au inceput sa emigreze, dupa razboi. In a doua generatie de japonezi – americani putem vedea copii cu pielea mai deschisa, cu parul mai deschis la culoare si mai inalti decat bunicii. Dupa numai doua generatii care au consumat lactate. Cred ca aici sunt prezente si persoane din Italia Meridionala: pana acum 50 de ani in urma,in aceasta regiune vacile nu erau; existau  zimbri, capre, oi, se producea branza, dar laptele nu se consuma niciodata. Foloseau laptele pentru a face baie,cine isi permitea, cine nu, folosea laptele pentru producerea branzei care se putea pastra pentru perioada invernala, ca aliment proteic, pentru suplimentarea dietei alimentare. Deci, nu e necesar sa privim atat de departe ( cum ar fi in Asia ). In Italia Meridionala persoanele nu au pielea deschisa la culoare, nu sunt blonde sau cu ochii albastri, devin doar cand se duc in Campia Padana, fiii, nepotii se schimba . Eu nu am nimic impotriva laptelui, fac doar o constatare, o informare pentru a nu se mai mitiza (mit) cultural un aliment.

Priviti acest tabel unde sunt evidentiate diverse valori ale diverselor tipuri de lapte : de mama, de iapa, de vaca, de iepuroaica, de sobolan.  Se pot vedea : zaharurile, grasimile, proteinele, sarurile minerale. Sa luam in considerare doar proteinele. Acestea sunt substantele ce ne permit sa crestem deoarece sunt unicele ce contin azotul, care contribuie la formarea proteinelor. Am spus ca laptele este un aliment unic. Fiecare mamifer are un lapte cu o compozitie caracteristica. Haideti sa vedem proteinele : in laptele de femeie sunt aprox. 10 g de proteine la un litru de lapte ( de fapt sunt chiar mai putine cam 8 g dar noi am rotunjit valoarea); in laptele de vaca sunt 35g , adica de 4 ori mai mult; in laptele iepuroaicei sunt 100 g.  De ce am mentionat laptele de iepuroaica? Deoarece laptele de femeie contine de 10 ori mai putine proteine fata de cel al iepurelui.
Aceasta face ca, omului ii sunt necesare 5-6 luni pentru a creste, pe cand unui iepure ii ajunge doar o saptamana: cu cat sunt mai multe proteine cu atat cresterea are loc mai rapid, cu cat sunt mai putine cu atat se creste mai lent.   
Daca noi dam lapte de vaca unui copil, acesta va creste mai repede. Si asa s-a intamplat in ultimii 50 de ani, ba chiar in ultimii 100 de ani : indivizii au crescut in inaltime, in plus fata de parinti, cu 10-15 cm, ajungandu-se in mod frecvent la 1,80 m Accelerand cresterea, devenim maturi mai repede, totul se accelereaza, si s-ar putea spune ca si durata maxima de viata este mai scurta. Ati putea spune : Ce importanta are ? Nu se schimba nimic.-  Ei, totusi se schimba. Se schimba deoarece daca modificam un parametru, se modifica tot restul, nu numai parametrii ce se vad cu ochiul liber dar si altii care sunt implicati in mod mult mai semnificativ; cel mai important, care se poate observa in ultimul timp ( ultimii ani, luni) : sistemul imunitar. Slabim sistemul imunitar slabim rasa umana in general, pentru ca acum ne imbolnavim mult mai repede, suntem mai putin rezistenti la boli.  Raspunsul ce se da la aceasta observatie – asa va scutesc sa o spuneti voi – este : totusi in prezent se traieste mai mult, avem o viata medie de 70 – 75-80 ani in Italia.  Italia este intre tarile cu o durata medie de viata mare, exista circa 4000 de centenari                             Dar centenarii de azi, cand s-au nascut?  Cu 100 de ani in urma ! 

Nu stiu ce sa zic, nu ma simt in stare sa fac o prognoza acum, sa spun daca stilul de viata actual este bun, trebuie sa asteptam cel putin 50 de ani, cu copiii ce nu sunt alaptati ci hraniti cu lapte praf si cu alimente omogenizate, de la 2-3 luni. Nu stiu, eu cred ca ceva se va intampla. In aceste luni a aparut o stire, nu stiu daca ati vazut-o in ziare, un mic anunt, dar semnificativ : din anii ’50 speranta de viata a fost mereu in crestere, dar din ’94 pana azi nu a mai fost asa, ba chiar a scazut, cu 0,…ceva la suta, dar a scazut.   Ar trebui sa ne puna pe ganduri, am ajuns in punctul din care s-ar parea ca ne intoarcem inapoi, in care supravietuirea noastra pune semne de intrebare. Acum nimeni nu da importanta, asa cum nimeni nu dadea importanta cand se spunea :” Este absurd sa dai unui vitel sa manance carne, ceva se va intampla” . Si intr-adevar s-au intamplat multe lucruri. Acum deja se vad, copilul are o crestere mai rapida si se imbolnaveste mai des, i se dau mai multe medicamente in continuu. Este dificil sa intalnesti un copil care in primul an de viata sa nu fi luat nici un medicament.

Alt element important este cel relativ la zaharuri. Nu exista nici un lapte ca cel de mama, care are atat de putine proteine, asa cum nu exista nici un alt lapte care sa aiba atat de multe zaharuri ca cel de mama : 70 g. Acesta este un parametru care in opinia mea este de luat in considerare cand luam in consideratie alimentatia noastra de la 0 la 100 de ani. Ce ne indica acest element, ce ne spune el ? Ca organismului nostru, pentru a trai bine si sanatos, ii trebuie putine calorii si multe zaharuri. Apoi sunt si atatea alte metode care ar fi interesant sa le luam in considerare, pentru a vedea ca se ajunge la aceeasi concluzie : foarte putine proteine si foarte multi carbohidrati.  Ce am facut noi insa in ultimii ani ? Foarte multe proteine si foarte putini carbohidrati - pur si simplu am inversat piramida nutritionala  Baza piramidei o reprezinta vegetalele, carbohidratii, fructele, iar varful – grasimile, produsele de origine animala, dulciuri.  Noi am rasturnat-o, asa ca efectele vor fi, adica chiar sunt deja, se vad.

Un alt element important : sarurile minerale- 2g in laptele de mama, 7g in laptele de vaca, 21g in laptele de iepuroaica. Ce contin aceste saruri ? Fier, calciu, zinc, magneziu etc.  Calciu :  cunoasteti problema calciului : “ Da de unde iau calciu daca nu beau lapte?”  - In laptele de mama, sunt 300- 400 mg la litru de lapte, in laptele de vaca sunt 1200 mg la litru. Asa ca hai sa bem lapte de vaca pentru a obtine calciu.  Aceasta insa ce inseamna, ca vrem sa devenim precum viteii ? Ca dupa 6 luni sa avem structura osoasa ca a unui vitel ? Asumand o cantitate de saruri minerale de doua ori mai mare, cream conditiile propice pentru distrugerea rinichilor.  

Care este insa politica sanitara ? – stiu ca poate parea ca sunt dur daca spun lucrurile acestea, chiar exasperant, dar nu pot sa tac : politica sanitara are ca scop cresterea structurilor sanitare pentru transplanturi: transplant de inima, transplant de rinichi, de ficat, de plamani, etc. Sa schimbe piese .                                             Cum eu cred ca adevarul va iesi pana la urma singur la iveala, va veni si timpul sa ne intoarcem inapoi. Deja avem ceva semne : nu prea mai avem bani sa schimbam “piese” la toti care au nevoie. In Anglia selectioneaza cui sa-i schimbe inima, rinichiul, daca faci parte din o anumita categorie, inima sau rinichiul nou trebuie sa ti-l platesti, daca nu, doar poti visa. Se va ajunge si la noi la fel ( n.td :in Italia) . Putem citi adesea in ziare fraze ca “ Este necesar sa creasca numarul clinicilor de transplanturi de rinichi, pentru ca persoanele ce fac dializa sunt in numar foarte mare, persoane ce asteapta de 1,2,3 ani un transplant de rinichi, si care fac dializa de ani de zile pentru ca rinichii nu le mai functioneaza”  E clar ! Cum sa-ti faci rinichii sa functioneze bine daca tu ii maltratezi de cand esti mic ? Ii dai o cantitate de proteine si saruri minerale atat de mare, sigur ca nu ai sa vezi efectele imediat, dupa o zi sau o luna, dar in ani sigur le vei vedea.  Cu inima este aceeasi problema, cu ficatul asemenea.

Cu ocazia prezentarii planului sanitar italian, prezentat de Rosy Bindi, cu cateva luni in urma, acesta a mentionat timid despre aceasta schimbare a stilului de viata. De ce timid?  Pai o stim prea bine cu totii, mai ales cei care lucram in domeniul sanitar, ca   daca am vrea nu ne-am mai imbolnavi. Spitalele s-ar inchide, ar fi o epidemie de sanatate extraordinara. Industria  farmaceutica, medicii – toti someri, o criza generala: lumea nu se mai imbolnaveste! O criza a sistemului economic occidental.  De ce? Pentru ca daca lumea nu se mai imbolnaveste inseamna ca ceva s-a schimbat . Si atunci Rosy Bindi nu ar mai putea spune ca pentru a nu ne mai imbolnavi trebuie sa prevenim : sa mergem mai mult pe jos, sa nu folosim masina, sa lasam fumatul, sa mancam mai bine.  Dar ce inseamna sa mancam mai bine ? Sa mancam mai putine grasimi si mai multe vegetale.  Am spus-o dintotdeauna, si copiilor nostri le spunem “ Mananca mai multe legume”  Dar apoi, in practica ce se intampla? Se intampla ca nu se schimba nimic.  Atat timp cat nu se dau indicatii practice privind cantitatea de hrana ce ne este necesara, si asa vom sti ca ceea ce este in plus nu ne face bine, nici la sanatate nici la porofel, nu ne vom putea schimba. Atat timp cat se va continua sa se spuna ca laptele este indispensabil, la noi in Europa, caci in lume nimeni nu bea lapte, e clar ca nu se va putea schimba nimic. 

Sa zicem ca sunt anumite alimente indispensabile si utile care nu ne fac rau niciodata, altele care ne sunt utile pentru mintea noastra, pentru psihic, deoarece sunt alimente sociale, care ne confera o stare de buna dispozitie ( cafea, whisky, nutella, etc) Sunt alimente care pot sa ne faca sa ne simtim mai bine deoarece suntem stresati, petrecem timpul in birouri, in casa, asa ca avem nevoie de aceste lucruri care ne mai dau energie.  Dar ajuta doar la asa ceva, si la nimic altceva.   Eu cred ca obiectivul nostru pe acest pamant este acela de a fi fericiti, senini, multumiti, voiosi, si in bune raporturi cu restul lumii.  E dificil de inteles caci sunt multe elemente, dar daca incepem sa schimbam cativa din acesti parametri, este posibil sa amelioram calitatea vietii noastre, sociale, mentale, afective, nemaivorbind de conditia fizica. M-am indepartat de subiect, dar daca reusim sa intelegem aceste lucruri, ca problema este tocmai aceasta, atunci vom incepe sa schimbam ceva.

Aud adesea fraze ca acestea : “ De ce fiul meu nu-mi mananca?” – deja aceasta fraza este semnificativa :  nu spun “ nu mananca” ci “nu imi mananca” ; adica imi face in ciuda, nu mananca ceea ce vreau eu, nu ma intereseaza care ii sunt preferintele, necesitatile, ma intereseaza sa ma multumeasca pe mine, manacand ceea ce ii dau eu. “Mananca numai micul dejun. Apoi nu mai mananca nimic toata ziua”   Am deja cateva dubii cand imi spun acestea, ca numai iau cateva linguri, de ici de colo, adica nu mananca tot pranzul, toata cina, cu felul 1, felul 2, felul 3, la fel cu gustarea etc, in cantitatile ce le vor parintii. Daca am face un calcul am vedea ca cat li se da la micul dejun , o cana de lapte cu biscuiti deja depasesc necesitatile organismului pe ziua respectiva in ce priveste mancarea. Dar daca le spun asa, parintii vor spune :” nu,nu, am gresit medicul, il schimb” 

Avem date concrete, este deja totul documentat, experimentat, stim care sunt alimentele care ne servesc, care este cantitatea de proteine ce ne e necesara. De mai multi ani FAO incearca sa inteleaga care sunt necesitatile nutritionale de baza ale omului si in ultimii 50 de ani am ajuns sa avem rezultate clare, evidente si semnificative. Institutul national de nutritie a publicat, cam cu 15 ani in urma, niste directive privind cantitatile de substante nutritive de care are nevoie populatia italiana de la 0 la 90 de ani ( proteine, grasimi, zaharuri, vitamine, saruri minerale) . Le prezinta sub forma unor tabele , (LARN)  in care se specifica nivelele substantelor nutritive pe care trebuie sa le ingeram zilnic, in functie de varsta, sex, greutate.  Eu va voi prezenta acum acelea referitoare la proteine, care sunt cele mai semnificative, din punct de vedere afectiv si psihologic.  (….)

Sa vedem deci cantitatea de proteine de care are nevoie un copil, un adult, in functie de greutate (conform LARN) . Sa luam trei exemple : 3 ani, 6 ani, 10 ani si sa vedem cantitatea de proteine zilnica, necesara, in gr./kg corp;  la copilul peste 3 ani este de 1,5gr ( care e mai putin decat 1,8 gr. necesare copilului in primul an de viata) din care 50% de  50% de origine vegetala si 50% de origine animala. Proteinele de origine vegetala sunt cerealele, legumele, verdeturile, cele de origine animala : carne, peste, lapte, oua si branza.  Am spus jumate de origine vegetala si jumate de origine animala dar daca am decide sa urmam indicatiile oficiale si sa urmam dieta mediteraneeana, faimoasa reteta mediteraneeana, care e total diversa de ceea ce auziti la TV sau cititi , atunci ar trebui sa fie 70% origine vegetala, 3 % animala.  Oricum, vom considera totusi 50 si 50, deci : un copil la 3 ani cantareste aprox. 14-15 kg. care inmultite cu 1,5g rezulta 22 g:  11 g  vegetale 11 g animale. Un copil la 6 ani cantareste cam 20kg x 1,5g = 30g care la fel dividem in 2. La 10 ani rezulta cam 40 g, deci cam 20g de protiene animale.
Continuam luand ca exemplu copilul de 3 ani ( pentru ceilalti se dubleaza cantitatile) . Cele 10 g de proteine animale, de unde le gasim? Putin suspance !  Sunt in 50 g de prosciutto ! pentru toata ziua. Deci , la 3 ani, un copil ar trebui sa manance, toata ziua, 2 felii de prosciuto si nimic altceva de origine animala (lapte,branza,carne,oua, peste) Daca ii dati parmigiano , ii sunt necesare doar 26 g intr-o zi, considerand ca nu-i mai dati alt aliment de provenienta animala. Stiti cat reprezinta 26 g ?  Mergeti si cantariti si veti vedea : cat iei o imbucatura. E buna ! Sunt trei lingurite, pe care le puneti in supa, sau pe spaghete, ca pe nimic.  Le mai gasim ( cele 10g de proteine animale) in : un ou, 75 g de peste, 300g lapte.  Cand faceam calculele si-i demonstram mamei ca un copil care bea la micul dejun o cana de lapte cu 6-7 biscuiti plasmon, e atins deja cota necesara zilnica, numai cu masa de dimineata; dar care parinte e atat de “dement” ca la pranz sa nu-i dea putin parmigiano, putina carne, la gustarea de dupa amiaza sa nu-i dea iaurt, iar la cina sa nu-i mai dea din nou ceva branza. La ce cota de proteine se ajunge ? La 50-60 g de proteine animale. Numai de proteine animale. Si daca luam in considerare legea naturala de care v-am spus, ca daca schimbam un parametru se va intampla ceva, atunci cum va asteptati ca un copil sa fie sanatos, sa se simta bine, mancand asa ?  De fapt nu ii este bine, se imbolnaveste tot timpul.    

 Care este copilul care sta bine ? Este acela care ii innebuneste pe parinti si “nu le mananca” .  In realitate, copilul care mananca un biberon cu lapte si biscuiti, daca nu se duce la cresa, probabil ca sta excelent. Si asa este, mi-o spun chiar parintii. Saptamana trecuta au venit la mine doi parinti, care aveau 2 copii, si unul din ei, in varsta de 4 ami mi  l-au adus pentru ca mereu e bolnav: ba racit, ba otita, ba bronsita, ba amigdalita, ia mereu antibiotice; si imi spuneau : “ si cand te gandesti ca mai avem un fiu care nu se imbolnaveste aproape niciodata”. Atunci eu am inteles perfect cum stateau lucrurile, era foarte clar, asa ca le-am raspuns :” si nu mananca nimic” !   “Adevarat, de unde stiti? Suntem disperati din aceasta cauza, asta e alta problema.” Eu le zic ca e o lege fizica, ca daca mananci mult te imbolnavesti. Nu poate fi altfel. Si ei raman descumpaniti. “Dar cum este posibil? “    E clar, nu?
Cum putem modifica aceasta situatie ? Trebuie sa schimbam raportul  cu fiii nostri. Nu putem schimba alimentatia daca nu ne schimbam mentalitatea.

Am vorbit destul de mult, dar voiam doar sa va mai aduc o ultima justificare, pentru ca s-ar putea sa nu va fie prea clar, relativ la subiectul ce l-am mentionat mai devreme privind raportul dintre calciu si proteine. Apoi, inainte de a incheia, voi face un rezumat rapid.
Motivele pentru care facem osteoporoza daca bem mult lapte si mancam multa branza tine de procesele biochimice. Calciul este o sare minerala ce este absorbit, retinut sau eliminat in functie de alimentul in care se afla. Exista o anumita relatie intre calciu si proteina animala, astfel ca, daca calciu este asociat cu proteinele animale, este eliminat; este absorbit la nivel intestinal dar in sange, si ajuns la rinichi, in loc sa fie reabsorbit si trimis in oase, este eliminat odata cu urina, deoarece proteinele animale au multi aminoacizi sulfurati, care creaza un mediu acid la nivel renal.  Ambientul acid creste calciuria, adica pierderea de calciu din organism.    

Deci, daca noi dam 100 g de parmigiano unui copil sau unui adult, ce contin 40 g de proteine, (deci dublu fata de necesarul zilnic al unui copil si cu mult mai mult fata de necesarul unui adult) si 1420 mg de calciu, cand necesarul nostru zilnic este de 800mg si zicem ca : “ am mancat 100 g de parmigiano si m-am asigurat pentru doua zile in privinta calciului”, ne inselam amarnic. Nu suntem asigurati nici pentru o zi deoarece din cei 1420 mg, daca raman 200-300 mg deja ne putem considera fericiti. Restul ajung in WC.    (intrebare din public ) “ Acest lucru este legat de faptul ca sunt prea multe proteine?”  (raspuns) “Exact”  s-au facut, si va arat imediat, multe studii ( inca din 1981, deci cu 20 de ani in urma) care spun .” Adultii raman in echilibru constant cu calciu, doar cu ingerarea a 500 mg zilnic, daca se alimenteaza doar cu 43 g de proteina”  Ce inseamna aceasta?  Necesarul zilnic de calciu se spune ca este de 800mg. Dar, doar aceasta cifra, nu inseamna nimic in sine, fara sa fie corelata cu alti factori. Trebuie sa vedem cu cine intra in corelatie aceste 800 mg de calciu caci ar putea fi prea multe sau prea putine.    Daca noi vom lua 43 gr de proteine pe zi, atunci vor fi suficiente 500 mg calciu ; daca in schimb vom ingera 95 g de proteine, calciu va trebuie sa urce la 800mg pentru a mentine echilibru. Nu am mai specificat dar se intelege ca jumate sunt proteine animale jumate vegetale.  Daca proteinele sunt majorate la 142 g, care de fapt este portia ce o dam noi copiilor nostri, atunci 80% din subiecti, chiar cu 1400 mg de calciu ( corespunzatoare) vor avea un dezechilibru negativ de calciu.    Adica, putem sa luam cat de mult calciu, acesta nu va fi absorbit de organism daca mancam multe proteine.

Ceea ce a determinat cercetatorii sa faca astfel de studii a fost faptul ca se constatase, ca in China si Japonia, populatia ingera doar 400-500 mg de calciu zilnic si nu exista osteoporoza, nu pierdeau calciu prin urina, dar nici nu consumau lapte, branzeturi, carne. Mancau doar peste si multe vegetale. E clar ca daca noi vrem sa dam fiilor nostri cei 800 mg de calciu si le dam iaurt, branza, lapte, oricum nu vom reusi caci tocmai aceste alimente ii va face sa piarda calciu. Daca le vom da in schimb alimente de origine vegetala, proteine vegetale, vor avea nevoie de mai putin calciu.

Voiam sa inchei facand un pic rezumatul a ceea ce putem spune ca fiind principiile alimentatiei naturale fiziologice, care este in mod obligatoriu vegetariana.                          Nu trebuie sa fim noi cei care sa ne justificam “ Scuzati, sunt vegetarian”  -                         Nu, nu, nu.  Trebuie ca ceilalti sa se justifice.  “ Trebuie sa mananci carne “ -  Dar pentru ce motiv?  Doar nu e un lucru normal sa mancam carne ! Trebuie ca ei sa ne demonstreze ca nu ne face rau, nu sa ne demonstreze ca “ ne trebuie” , sa ne demonstreze ca nu ne face rau. Copilul in primii ani de viata e in mod natural vegetarian, nu poate sa nu fie asa, caci biologic vorbind, alimentul principal, cel mai important in prima parte a vietii este laptele, pana la 5-6-7 ani.

Cine a vazut expozitia despre primate la Torino, anul trecut ?  Instructiva, tremurator de instructiva ! Pentru noi.  Cimpanzeii ne sunt veri apropiati, 98% din codul lor genetic este similar cu al nostru. Modul lor de alimentare si comunicare cu puii lor ar trebui sa ne invete multe.  Alapteaza pana la 7-8 ani si isi tin fiii la piept pana atunci. Cum spuneam : “ doua brate si doua mamele” .  Noi ce facem ? Indepartam copilul abia nascut, il ducem la cresa, departe de mama, ii dam lapte praf, il punem sa doarma in patutul sau, in camera sa, pentru ca suntem bogati, avem o camera pentru unu, doi,trei copii, nu?  In anii ’50 era o bucatarie si dormitorul, unde dormeau si 6 persoane. Nu era prea bine, cu siguranta. Dar apoi am devenit bogati si ne-am facut si camera pentru copil.  Abia venim cu copilul de la maternitate si-l si punem in patutul sau, in camera sa. Pentru ca trebuie sa devina autonom, trebuie sa creasca, nu?  Apoi, la 6 luni il ducem la cresa, pentru ca trebuie sa intre in societate.  Biologic vorbind, copilul trebuie sa stea langa mama sa pana la 7-8 ani.
(obiectii din partea publicului) “ De multe ori este o exigenta” .. “ Nu traim in savana. Nu traim in paduri, traim la Torino, in societate, deci trebuie sa mergem la servici, trebuie sa ne platim chiria, creditul, lumina, gazul, etc. Un singur salar nu ajunge, trebuie sa muncim amandoi. “  -                                                                                                                    

Toate acestea sunt juste si adevarate dar trebuie sa luati la cunostinta. Cand noi ne indepartam copilul abia nascut, nu-l inconjuram de afectiune, stim ca prima hrana este contactul fizic ? ( ati citit “ Limbajul pielii” ? este o carte extraordinara scrisa de o americanca antropolog in anii ’60) Prima hrana e aceasta, contactul fizic, dupa, laptele. E de preferat o mama care nu alapteaza din diverse motive dar isi alinta copilul decat o mama care alapteaza dar trebuie sa se duca la munca.  Prima hrana e aceasta, aproape de mama, in pat cu ea si cu tata.
Apoi ce se intampla ? La 14 ani, cand ar trebui sa plece : “ Nu, nu iesi ! “  Am rasturnat complet fiziologia . Cum putem afirma ca nu exista efecte?  Obligat ca sunt ! Fizice dar mai ales mentale, afective, psihologice.  Putem vedea aceasta in fiecare zi.

Sa recapitulam. Dieta. In primul an de viata este un unic aliment important, care poate fi chiar singurul : laptele mamei. Daca mama nu are lapte, atunci laptele altei femei: nu exista un alt inlocuitor al laptelui de mama, in natura. Daca nu este nici lapte de mama, nici de la alta femeie, atunci trebuie sa mergem in farmacie. Dar trebuie sa cunoastem aceste lucruri, apoi decidem. Decidem. Stim ca fumatul nu face bine, alcoolul nu face bine, totusi fumam, bem alcool, pentru ca in acel moment ne face sa ne simtim bine. Foarte bine. Noi putem decide in acel moment ca ne face bine acel lucru dar trebuie sa ne gandim si la binele fiilor nostri, daca si lor le face bine. Trebuie sa decidem pentru sanatatea lor, este o datorie a noastra, a parintilor.  Laptele de mama si numai laptele de mama.  De ce sa se intarce copilul la 4 , 5, 6 luni?  Pe ce baza?  Cica : pentru ca copilul la 6 luni sta in sezut, ca incepe sa-i iasa dintii, ca e curios, ca baga lucruri in gura. Ei bine, dar daca nu are chef (nu vrea) sa manance de la 6 luni altceva decat lapte ?
 Imaginati-va cum ar fi daca copiii ar fi alaptati pana la un an, dezmierdati si alintati si nu le-am da nimic altceva decat lapte de mama.  Ei, o alta revolutie. S-ar economisi multi bani din bugetul familiei. Lapte praf, piurè-uri omogenizate, liofilizate, etc. Imaginati-va, mai putin stress !  A mancat ceva de pe jos, murdar, pune lingurita peste tot apoi baga in gura, a mancat doar doua lingurite, atunci hai la pediatru, cheltui bani ca nu mananca, cum sa fac sa-i dau asta sau cealalta. La un an i se dau paste si lapte, cum mancam si noi.  S-ar economisi o gramada de bani, de timp si de stress.  Dar cui ii convine sa va spuna “ Alaptati! “ ? E bine asa. Mergeti si munciti dupa un an, veti economisi bani pentru ca copilul nu se va imbolnavi, nu aveti nevoie de baby- sitter, nu trebuie sa va duceti la medic. (….) Nu e obligatoriu sa faceti cum va invata, puteti sa alegeti.  Trebuie doar sa aveti disponibilitatea, deschiderea mentala, de a cauta solutii.  Deci, pana la 6 luni exclusiv lapte matern, apoi daca nu puteti continua incepeti intarcarea cu introducerea fructelor, cerealelor, verdeturilor. Nu sunt alimente ideale pentru un copil de 6-7 luni dar se pot da , fara sa se schimbe prea mult, se pun putin la fiert si se pot da. Pana la 12 luni se poate continua cu laptele matern daca e posibil, in paralel cu 1-2 mese pe baza de fructe, cereale, verdeturi.
Deloc alimente de origine animala. Doar laptele matern. Eu recomand chiar 12-24 luni. 

Nu am indraznit sa recomand pentru mai mult timp pentru ca acest discurs l-am facut si pentru conferinte in domeniu medical. Daca as fi scris ca laptele matern este bun si pana la 6-7 ani, m-ar fi impuscat, asta-i clar. Dar nu le convin nici mamelor daca le zic asa. Totusi eu am avut destule mame, cu vre-o cincizeci de copii, intre care, ultimul chiar fiul meu, care au alaptat pana la un an, exclusiv ( fara nici un alt aliment). Am  mame care au alaptat pana la 5-6 ani. Acum, nu cu 70 de ani in urma. Laptele nu devine apa, nu se strica, si nici nu se viciaza copilul.  Viciile ! Se spune “ Daca il iau in brate se rasfata” .  Saracul copil, dar unde e instinctul tau de mama? Trebuie sa-ti dezmierzi copilul, sa-l strangi la piept, pentru ca la 14 ani se duce, nu-l mai poti alinta la 14 ani. Iti va ramane mereu pe constiinta ca nu l-ai dezmierdat de mic. Asteptati sa deveniti bunici ca sa va alintati nepotii. Faceti acest lucru cand sunteti parinti.!  Fiul tau are nevoie sa-l iei in pat cu tine, cand are 6-7 ani, sa-l strangi in brate, nu? Este lucru cel mai instinctiv, cel mai natural si mai frumos care exista, si noi ce facem ? Nu, nu trebuie sa-l atingem ca va deveni alintat.   Alimentele de origine animala, carne, peste, oua, lapte, branza, nu sunt necesare in primii 2-3 ani de viata daca copilului i se da lapte matern. Introducerea acestora comporta un excesiv aport de proteine si grasimi care faciliteaza aparitia de alergii, boli inflamatorii, obezitate si suprasolicitarea rinichilor. Acestea sunt efectele ce le intalnim in acesti ultimi 50 de ani de alimentatie.  Introducerea laptelui de vaca si a branzeturilor este complet nerecomandata in orice caz, din cauza unui prea ridicat procent de proteina si calciu, care duc la aparitia calciuriei, reducand fixarea calciului in oase.  Apoi lipidele din laptele de vaca si din branzeturi, nu sunt conforme cu exigentele nutritionale ale copilului din punct de vedere calitativ.   De aceea consumul de lapte si branzeturi trebuie sa fie sporadic, il practicam pentru ca ne place sa mancam aceste produse, dar numai di acest motiv, sau in cazuri fortuite, in rest nu e recomandat, mai ales in alimentatia copilului.

E clar ca astfel de mesaje nu prea “prind” inca, pentru ca nu suntem inca pregatiti : ati vazut ce s-a intamplat cand cu “boala vacii nebune” : razboi laptelui, criza economica, au scazut consumurile, si economia europeana este bazata pe cresterea animalelor. 
Totusi, ar trebui sa mai spunem ca trebuie sa intelegem ca pentru noi nu lucreaza nimeni, toti lucreaza impotriva noastra. Trebuie sa ne gandim noi la sanatatea noastra, caci altii nu o fac. Va uitati numai la publicitati, de la copil si pana la adult, de la mancare si pana la toate acele produse inutile, care ne creeaza doar placere – am o gramada de diapozitive cu aceste publicitati, dar nu am reusit sa gasesc macar una pentru varza sau ceapa.  Cine face publicitate la varza sau la ceapa? Nimeni , nimeni. Si doar fac atata bine sanatatii !   Da, dar nu convine nimanui.
    
      Gata,
                 va multumesc ! 

                 
                            Articol postat de administrator,

             
              NOTA :  Am dorit sa public acest articol nu cu intentia principala de a convinge pe cineva de a adopta pentru copiii sai (sau pentru sine)  o alimentatie naturala, ci pentru a da posibilitatea celor intersati de a se informa, caci pentru a lua o decizie trebuie sa cunoasteti toate opiniile pro si contra. ( pe cele oficiale, care sunt contra, le stiti deja, caci vi se "imbiba" creierul inca din copilarie )    !  Mi-am petrecut cea mai mare parte a vietii sub regimul comunist,  asa ca aveam si eu creierul "spalat" , drept urmare mi-am crescut copiii asa cum ne invatau ( si inca va mai invata) si pentru mine ( ca de altfel pentru toti ceilalti din jur) ceea ce imi spunea medicul pediatru era litera de lege. Nu aveam nici o alta posibiltate de a ma informa, si nici prin cap nu-mi trecea ca ceea ce mi se spunea ar putea fi pus in dubiu.  In prezent lucrurile s-au schimbat, in sensul ca, chiar daca medicina oficiala continua sa ne intoxice cu opiniile sale privind un anumit tip de alimentatie, exista totusi posibilitatea ca noi sa ne informam si sa ascultam si alte pareri, emise tot de specialisti, apoi fiecare va face cum va dori dar, macar, nu va putea spune ca nu a aflat de alte alternative.  In ce ma priveste, pot sa va asigur ca REGRET ENORM  ca nu am avut astfel de informatii cand aveam copiii mici.  I-am crescut cu lapte praf ( pentru ca aveam impresia ca nu am destul si oricum eram incurajata de toata lumea sa le dau lapte praf), cu "carnita" de la 6-8 luni  si "in patutul lor",  de la cateva luni, caci altfel " deveneau alintati" . Nu are rost sa va mai zic cat de bolnaviciosi erau, nu exista luna sa nu trec pe la pediatru, sau sa nu le dau anibiotice. Si asa era cu toti ceilalti copii, incat imi parea ca e normal asa, ca copilul cat e mic n-ai ce-i face, se imbolnaveste des, are sistemul imunitar slab, da nu-ti spune nimeni ca tu ii slabesti sistemul imunitar, cu alimentatia (proteine animale, dulciuri, sucuri) cu vaccinurile, etc.     Si sa mai stiti ca in Italia  (ca si in alte tari) am citit despre foarte multi parinti care isi cresc ( sau si-au crescut) copiii urmand alimentatia naturala ( dr. Luciano Proietti  nu este singurul medic de aceasta opinie)  si spun ca nu avut cu ei obisnuitele probleme de sanatate cu care se confrunta alti parinti ( bronsite, otite, diaree, etc)    Eu personal cunosc un copil crescut cu o astfel de alimentatie naturala, care a crescut si s-a dezvoltat foarte bine, pare chiar cu un an mai mare decat varsta lui (nu e nici slab nici gras)  si in  6 ani a fost doar putin racit de vre-o doua  ori. 
In incheiere va urez toate cele bune si va mai doresc sa nu regretati vre-odata ( ca mine)  deciziile pe care le-ati luat de-a lungul vietii.  

                                      Mihaela Horhota     




vineri, 9 ianuarie 2015

DUBIILE MEDICILOR RUSI IN CE PRIVESTE LAPTELE


                         


                                                                                                 


                                                           



 DUBIILE  MEDICILOR RUSI  PRIVIND
 CONSUMUL DE    LAPTE : “GRAS  SI ALERGIC “                                                                                                                       
                                                                          de  Gianluca Mazzella                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   
        Articol preluat de pe site-ul      www.ilfattoquotidiano.it                                                               
                               
         Medicii rusi au luat in considerare urmatorul fapt : faimoasa Harvard Medical School a eliminat laptele din lista alimentelor sanatoase.

        In timp ce, in Italia, laptele este subiect de campanie electorala, dat fiind ca productia de lapte – dupa o recenta relatare a Curtii de Conturi- a costat Statul 4,5 miliarde de euro, in Rusia se recomanda evitarea consumului zilnic de lapte de vaca. Aceasta se intampla pe principalul canal de televiziune din Rusia : un grup de medici, dupa ce au ezitat timp de 2 ani , s-au hotarat sa vorbeasca despre acest subiect, consumul zilnic de lapte.  Este o tema contradictorie si spinoasa, subiect de studii si cercetari discordante.  Cert e ca, consumul cotidian de lapte de vaca este un fenomen aparut in ultimii 80 de ani, si pana la inceputul sec XX in limbile europene nici nu exista expresia “ a bea lapte” si asta deoarece laptele “ se manca” , adica se consuma sub forma de branzeturi. Chiar si in prezent sunt populatii care nu consuma laptele de vaca.                

        In fapt, chiar daca in ultimele decenii laptele a fost considerat fundamental pentru sanatatea oamenilor (indiferent de varsta), cercetarea – in anumite cazuri- a demonstrat evidente stiintifice diferite. Medicii rusi au ilustrat cateva din acestea :
  
       -     Jumatate din caloriile din lapte provin din grasimi, dintre acestea 10% este colesterolul. Cu toate ca vaca consuma iarba, noi mancam grasimi animale care duc la aparitia si dezvoltarea aterosclerozei   ( depunerea de placi de aterom). Adicat ateroscleroza arterelor inimii, creierului si membrelor inferioare. Acest fapt duce la producerea unui infarct, unui ictus sau la pierderea membrelor si evident la deces. Toate acestea sunt posibile astunci cand se mari cantitati de lapte. De preferat laptele fara grasimi.

       -   Productia industriala de lapte se realizeaza prin cresterea intensiva a animalelor in ferme, unde acestea sunt mulse 300 de zile pe an si in acest scop sunt alimentate cu furaje speciale, in timp ce o vaca crescuta in sistem  traditional (in gospodarii) ar produce lapte doar 180 de zile pe an. Cercetarile au demonstrat ca laptele obtinut de la animalele crescute in sistem intensiv contin un anumit hormon (estrona sulfat) de 33 de ori mai mult decat la vacile crescute in mod traditional. Acest hormon pare sa fie cauza celor mai multe cazuri de tumori la prostata si testicole.
    
        -    Laptele este unul din alimentele cele mai alergenice. Un sfert din populatia mondiala are intoleranta la laptele de vaca.

·         Laptele de vaca se poate substitui cu alte alimente pentru a obtine proteinele, vitaminele si calciu. Pentru proteine : lapte de cocos sau de orez, pentru calciu, de ex.: conopida, bobul, soia, etc. Pentru vitamina D, se poate consuma grasimi de peste (2 g zilnic, care in plus au si omega 3 si 6) chiar si sub forma de suplimente alimentare.   

           In fine, medicii rusi, pe primul canal de televiziune s-au declarat impotriva consumului de lapte. (cel putin celui industrial).

            Chiar si in Italia exista oameni in halate albe care de ani de zile incearca sa demoleze “mitul laptelui” si sa recomande o dieta impotriva cancerului. In plus, la noi in tara (Italia) , vitamina D se poate procura usor prin expunerea la soare, fiind suficiente    15 -20 min de 2-3 ori pe saptamana. 

Si asa cum scria si oncologul Franco Berrino : “produsele lactate, atat de publicizate, sigur ca sunt bogate in calciu, dar sunt si un concentrat de proteina animala. Nu exista nici un studiu care sa demonstreze ca o dieta bazata pe lactate la femeile aflate la menopauza sa fie utila in cresterea densitatii oaselor si a prevenirii fracturilor osteoporozice. Dimpotriva, diverse studii au demonstrat tocmai cresterea frecventei de fracturi la femeile aflate la menopauza si care consuma lactate si carne.  Evident ca este necesar pentru aceasta categorie o suplimentare a calciului, cu conditia ca el sa nu provina din lactate. Exista o multitudine de seminte bogate in calciu, mai ales cele de susan si migadale, apoi conopida, broccoli, algele, pestele, (mai ales pestii mici), painea integrala, alte legume.”  
  
         Cat priveste continutul in omega 3 a unor lactate ( untul ) : schimbarea alimentatiei animalelor de la plantele verzi la furajele concentrate din cereale  ( specific cresterii intensive) a redus continutl de omega -3 ( ba chiar si a vitaminelor A si D) din lapte.  In plus, cresterea intensiva a dus si la accentuarea dezechilibrului intre omega-3 si omega 6, in favoarea ultimului. Omega- 6 stimuleaza aparitia de celule adipoase chiar de la nastere si favorizeaza acumularea grasimilor si raspunsul inflamator al celulelor la agresiunile externe. Apoi sa nu uitam ca animalelor crescute intensiv ( pentru a preveni diversele boli) li se administreaza antibiotice ( in masura foarte mare) fapt care duce la cresterea rezistentei bacteriilor din animale dar si in persoanele care se hranesc cu produsele provenite de la aceste animale.    

         In rest… sa mai adaugam si impactul enorm pe care il au asupra mediului, fermele de tip indistrial : sunt nocive pentru ca emana in atmosfera mai mult bioxid de carbon decat toate mijloacele transport cumulate, contribuind astfel la incalzirea globala,  sunt nocive pentru resursele hidrice ale planetei si pentru ca, contribuie la defrisarea globala, ele ocupand o treime din suprafetele defrisate.       


        Tradus si publicat de administrator