Ads 468x60px

vineri, 15 martie 2013

Conferinta DAN! primavara 2010



Articol preluat de pe site-ul :


   
         Dicursul dr. Stephen Edelson la deschiderea              Conferintei DAN ! din primavara lui 2010
                                           Baltimora, 8 aprilie 2010
              
Doresc sa urez tuturor bun venit la Conferinta de primavara 2010 a “Autism Research Institute” (ARI). Cu aproape 15 ani in urma am inceput sa organizam conferinte intai anuale apoi bienale; acum este pentru prima data cand  aducem simpozionul DAN ! ( Defeat Autism Now! ) in splendidul oras Baltimora. Din ceea ce am vazut pana acum, in aceste 2 zile, ma intreb cum de nu am facut-o pana acum .
As vrea inainte de toate sa multumesc lui Jane Johnson, director executiv al DAN! , Lyn Redwood, organizatoarea acestei conferinte, Denisei Fulton, Anthony Morgali si Spencer Brassart, tehnicii nostrii care se ocupa de audio-vizual, Pat LaCorte, si tuturor persoanelor din staff precum si voluntarilor, pentru munca depusa in organizarea acestui simpozion. (........)

Pentru cine nu cunoaste multe despre noi, ARI a fost fondat in 1967 de Dr.Bernard Rimland, care fusese un adevarat pionier in acest domeniu. El fu acela care distruse teoria ce ii voia pe parinti vinovati, foarte difuza in anii ’50-’60, care sugera ca autismul era datorat conditiilor precare familiale.
In cartea sa din 1964, dr. Rimland argumenta in maniera convingatoare ca simpotomele si comportamentul, tipice autismului dadea de gandit la o stare fizilogica-bilogica de fond.  Cu trecerea timpului, dr. Rimland si ARI au condus mai departe teoriile cele mai inovative asupra autismului – incepand cu anii ’60 cand ARI a promovat ABA si cand in 1967 dr. Rimland a emis teoria ca autismul este datorat unei interactiuni intre gene si mediu. Mergand inainte, 30 de ani mai tarziu, pe la jumatatea anilor ’90, dr. Rimland impreuna cu dr. Sindey Baker si Jon Pangborn, care sunt aici prezenti, si-au focalizat eforturile in fondarea unei noi miscari in domeniul autismului, care este tocmai protocolul DAN !  Acesta se bazeaza pe intelegerea problemelor biomedicale comune in autism si deducerea tratamentelor adecvate.   
ARI  a luat intotdeauna “pulsul” autismului. ARI a fost prima organizatie care a :

-          recunoscut epidemia de autism
-          ridicat problema metalelor grele la fel ca si cea a vaccinurilor;
-          condus cercetari asupra beneficiilor nutritiei;
-          promovat diete resctrictive, ca dieta GF/CF ( fara gluten si cazeina) etc
Referitor la vaccinuri, acestea sunt inca una din marile probleme de preocupare. Studiile sunt discordante : unii au gasit o relatie intre autism si vaccinuri, altii nu. Dar ceea ce lipseste este de necontestat : o cercetare cu standardele cele mai inalte in aceasta problema. Cum va puteti imagina, costurile unor astfel de studii sunt destul de oneroase, dar ele sunt in mod cert foarte necesare. Cam cu doi ani in urma, ARI , cu ajutorul Lyndei Huggins, a initiat campania piesei de puzzle, pentru a strange un milion de dolari pentru a se putea conduce mai departe aceste studii de cercetare.   
Fiecare piesa de puzzle costa doar 1 dolar, cu cat se cumpara mai multe cu atat vom fi mai aproape de finalizarea acestor necesare, impartiale si scrupuloase cercetari asupra legaturii dintre vaccinuri si autism.

Asa cum multi dintre dvs. stiu, optica biomedicului in tratarea autismului a fost de curand supusa unui atac mediatic de catre unii jurnalisti. Atentie ! aceste persoane nu sunt experti in autism si marea majoritate a persoanelor ce au fost intervievate nu au tratat niciodata o persoana din spectrul autismului.  Ar fi destul de interesant sa se investigheze acesti  “reporteri investigativi”.
Acum voi concluziona mentionand nevoile existente in domeniul autismului :

1.      Avem nevoie de mai multi medici care sa inteleaga problemele medicale comune persoanelor din spectrul autistic
2.      Avem nevoie de mai multi medici care sa se informeze mereu in legatura cu cercetarile asupra autismului si care sa urmeze si sa respecte stiinta.
3.      Trebuie sa stopam discriminarea privind tratamentele medicale adecvate. Daca un copil care nu sufera de autism dar are mari probleme gastro-intestinale, sau nivele mari de metale grele in corp, atunci acest copil va fi imediat tratat.  In schimb, daca un copil autistic are aceleasi probleme, multi doctori pur si simplu intorc capul in cealalta parte. Miezul acestei probleme este ca, persoanele afectate de aceste dizabilitati trebuie sa primeasca in aceeasi masura atentia si tratamentele acordate persoanelor normale.
4.      Avem nevoie de cercetatori care sa nu aiba legaturi financiare de nici un tip cu Big Pharma  De ce oare mai toleram acest tip de raport? Acest lucru nu este cu siguranta in interesul comunitatii autismului si nici macar in interesul unei stiinte obiective.
5.      Avem nevoie de mai multe fonduri statale, nu din partea caselor farmaceutice, pentru studierea relatiei dintre vaccinuri si autism sau intre pesticide si autism.
6.      Avem nevoie de o mass-media care sa centreze relatarile lor asupra problemelor reale, ca de exemplu descriind problemele medicale cele mai comune asociate autismului, si modurile prin care se pot ajuta aceste persoane.  De ce nu pun in discutie unele dintre terapiile cele mai “acceptate”ca de exemplu asupra realelor riscuri a folosirii medicamentelor Risperidol, Prozac si Ritalin?  Aceste tipuri de medicamente  nu ar trebui prescrise ca tratamente in prima linie . Ar trebui sa fie date doar in ultima instanta.
7.      Avem nevoie ca organizatiile autismului influente sa refuze suportul financiar de la Big Pharma .
8.      Avem nevoie ca organizatiile autismului din toate statele Americii si din lumea intreaga sa se uneasca in sfarsit , formand un network, comunicand si lucrand impreuna. In realitate diferentele dintre diversele organizatii sunt putine si unele dintre recentele dispute sunt numai o pierdere de timp si energie. Avem inca mult de realizat si prea putin timp la dispozitie.

Este atata durere si suferinta in comunitatea autismului. Noi toti trebuie sa acordam ajutorul nostru. Toti trebuie sa muncim impreuna. Noi toti putem face cu adevarat diferenta.

          Va multumesc


       Traducere  de   Mihaela  Fidiuc



joi, 14 martie 2013

Marturii autism : Cathy Jameson



Articol preluat de pe site-ul

      
          Eu, o spioanca
                         de Cathy Jameson

“Am decis sa traduc aceasta marturie de Cathy Jameson, preluata de pe Age of Autism, pentru a onora mamele cu copii bolnavi ce lupta impotriva autismului, rezistand la duritatea incercarilor zilnice. Cathy a descris munca cotidiana a mii si mii de mame, dand voce senzatiilor si gandurilor fiecarei din ele, mame ce-si petrec zilele in fata computerului, intre vizitele la medic, sesiuni de terapie, mame ce trebuie sa fie disponibile pentru fii lor 24 din 24 ore, 7 din 7 zile. Pentru aceasta ii multumim.
Emma,mama care impreuna cu Barbara s-a ocupat de munca de traducere a articolului, a comentat astfel : Cineva s-a gandit vreodata cum isi traieste viata, sau mai bine zis ce devine viata unei mame cu un copil autistic? Pariez ca nu ! Dar o idee va puteti face cititnd povestea lui Cathy Jameson, care a reusit sa transmita o imagine minunata si reala a vietii sale actuale, viata in care m-am regasit si eu si cred ca multe alte mame ca si mine.  In fond, ceea ce ne uneste este determinarea noastra de a combate, in numele dragostei pentru fii nostri si pentru viata.”
  
                                                                                             
                                                                                                        


Am inteles ca nu mai sunt doar o mama !                       

mama = nume de persoana; gen feminin; parinte; persoana care alina, ofera afectiune si emotii ( dictionarul Treccani)

Nu mai sunt deloc ! Mi-ar place sa fiu doar o mama, dar sunt mult mai mult decat definitia data in dictionar a cuvantului “mama”  Am incetat sa mai fiu o mama cu cativa ani in urma, cand autismul fiului meu, provocat de vaccinuri, a intrat in viata mea. Mi-am dat seama de aceasta schimbare la un sfarsit de saptamana pe cand agatam de pantalonasii fiului meu un dispozitiv semnalizator pentru a nu-l pierde din vedere in caz ca se indeparta de mine. Ca urmare a acestei revelatii cat si a altor multor amintiri ale involutiei fiului meu Ronan, mi-am dat seama ca in realitate am devenit un detectiv privat. Bine-nteles ca nu sunt o profesionista platita cu un salar mare sau care lucreaza la cererea altora ci o investigatoare neplatita si cu o multitudine de informatii. As prefera sa fiu la vanatoare de secrete nationale sau pe urmele unei bijuterii furate, pentru ca ar suna mult mai excitatnt si succesul final, cu harti si adrese, ar fi in mod cert mult mai usor. In schimb nu, investigarea mea trebuie sa fie una mult mai intensa si determinata. Este o lupta constanta pentru a recupera copilaria furata fiului meu, incercand sa inteleg si sa rezolv prejudiciul care i-a fost facut mi l-a luat. Recuperarea nu este usoara chiar daca ar fi putut fi : copilaria lui Ronan era aici, in casa mea, fericit in fata ochilor miei, puteam sa-l vad si sa ma bucur de el. Il recunosteam in expresiile fetei sale de copil mic, il puteam simti in rasetele sale de bucurie,il simteam in timp ce manca, il simteam cand ii tineam manutele sale grasute in ale mele si il gadilam pe burtica. Am avut toate aceste bucurii la indemana dar apoi acea perioada a copilariei a inceput sa se evapore si numai Dumnezeu stie cate semnale au fost. Acum pot cu usurinta sa recunosc semnele unei copilarii pierdute la fiul meu, le vad in privirea sa in gol cand orice as face pentru a-l convinge sa se joace il lasa indiferent, le simt in linistea ce urmeaza la intrebarile ce i le adresez :” Ronan ti-e foame? Iti place asta? Te-ai lovit? Unde te duci?”  Le simt din mirosul urat al scaunelor din pampersi si in lacrimile care curg pe fata mea cand ma cuprinde disperarea ce-mi invadeaza inima. ..
 O clipa, aceasta este o emotie si v-am spus la inceput ca am incetat sa mai fiu Numai o Mama emotiva, va amintiti ? Stergeti ultimul exemplu !      
Le simt in spaghetele fara gluten pe care i le dau cateodata la cina.
Copilaria ar trebuia sa aiba momentele cele mai frumoase ale vietii, pastrate intr-un album, ar trebui sa contina jocuri specifice varstei. Ar trebui sa umple copilaria cu creativitate si memorie si nu cu actiuni repetitive si inexplicabile care nu au nici un sens pentru restul lumii. Nu limbaj, nu contact vizual ( “ nu poate sa te priveasca in ochi pentru mai mult de 7 secunde) cum este normal. Toate acestea sunt semnele care indica ca Ronan mi-a fost luat. 
Aceasta vantoare pentru copilaria fiului meu parjoleste tot, trece dincolo de tot ceea ce gandesc si fac. Am senzatia ca parintii copiilor normali nu au preocuparile mele, care imi umplu capul si timpul. Ce norocosi !  Nu sunt invidioasa pe acei parinti sau poate da, putin . Sunt multumita ca alti parinti nu au nevoie sa faca analize peste analize pentru a intelege starea de sanatate, psihologica, emotionala, comportamentala, neurologica si gastrointestinala a copilului lor, totul deodata caum fac eu.  Fac toate acestea tot timpul, sperand ca voi intelege pe deplin copilul meu si sincer, ma simt ca si cum l-as spiona fara incetare ! Trebuie sa inteleg ce anume ii provoaca stereotipurile, am nevoie sa stiu ce anume le determina. Trebuie sa inteleg fiecare pas pe care il face pentru a sti unde va ajunge, traiesc fiecare zi sperand ca, ceea ce i-a facut bine ieri, ii va face bine si azi si  maine. Fiecare moment al zilei trebuie examinat pentru ca cea mai mica schimbare, nu numai ca ma doboara pe mine, dar il va dobori si pe el. Nivelul energiei sale ii va permite sa faca o zi completa de tratament? Dificultatea sa de atentie ii limiteaza capacitatea de a interactiona cu cei din jur. Va reusi sa tolereze o vizita la supermarket sau va avea o cadere de proportii ? Vom reusi o data sa stam linistiti in public sau ar fi mai simplu sa platesc pe cineva sa stea cu el acasa ? Cum de este posibil ca un copil sa fie atat de incredibil de complicat?

Ca parte a vietii mele de detectiv este inclusa si amintirea si reamintirea trecutului cu speranta de a descoperi unde ne va putea duce viitorul. Va reusi sa treaca la o alta faza succesiva a vietii ? Trebuie sa gasesc raspunsul si asa incep din nou sa ma intreb, sa investighez trecutul meu si al lui. Confrunt acest trecut misterios cu orice lucru nou citesc , aud, si intreb.
 .
Ca investigator privat neplatit am achizitionat o anumita capacitate de cercetare si acum aceste competente au ajuns la o limita de suportare : viata mea e o continua gandire, convingere, actiune si tot timpul ma gandesc ca numai eu pot schimba viata lui Ronan. El nu mi-a spus daca pot sau nu pot schimba viata sa, dar pe mine nu ma intereseaza. Eu merg inainte deoarece vad ca alti copii s-au ameliorat in mod notabil cand parintii lor au lucrat intens. A fost necesara si colaborarea cu o echipa de ajutoare si investigatori care sa lucreze cu mine si Ronan. Sunt orgoloiasa de cei care il ajuta pe fiul meu, persoane care “se ocupa de el” ( profesori, terapisti, medici) si care cu adevarat apreciaza precizia cu care le relatez ceea ce face. Lucram bine impreuna, ceea ce inseamna ca Ronan va reusi. Alte persoane ( din trectul lui) erau exact contrariul: ma priveau cand soseam, gandindu-se “ Oh, nu..iat-o din nou” .. Ronan a fost neglijat si prost tratat din cauza lipsei lor de incredere, de preocupare si de profesionalitate. Acum sunt mult mai atenta pe cine las sa intre in viata fiului meu.
Ronan nu ma vede intotdeauna ca pe o mama, un parinte asa cum ar fi trebuit sa fiu : in ochii sai pot aparea ca foarte exigenta cand insist ca el sa termine sedinta de logopedie. Nu este prea distractiv pentru el sa munceasca dur la exercitiile sale de terapie ocupationala, am pierdut mult timp sa-l invat cum trebuie sa tina in mod corect creionul in mana. Dar, sa fiu exigenta, in afara de a fi si foarte determinata sa descopar de ce face acele erori, a contribuit la ajutorul atat a lui Ronan cat si al meu : acum poate sa scrie cateva litere ! Cei care au crezut in Ronan mi-au dat puterea sa continui.  Nu am pierdut niciodata increderea si cu bucurie am urmarit cum Ronan a depasit prognosticurile.
Trecerea de la conditia de Numai Mama la aceea de investigator privat a schimbat perspectiva mea asupra vietii lui Ronan. Am investit mai multa energie in viitorul sau decat in orice altceva. Aceasta sarcina este cu siguranta una din muncile cele mai importante pe care eu le-am avut. A trebuit sa gandesc care va fi urmatoarea miscare a lui Ronan din cauza vitezei sale si problemelor senzoriale. Sa fiu tot timpul atenta si sa actionez cu repeziciune m-a ajutat sa castig timp in caz de, Dumnezeu sa ne ajute, extrema urgenta, momente ce sunt frecvente din pacate in viata sa. Aceste momente inseamna sa dau fuga la urgenta in miezul noptii sau sa gasesc un alt ajutor in caz ca aceia nu reuseau sa i-l dea. O alta mama ar fi plans, s-ar fi preocupat ca trebuie sa rezolve o problema de urgenta ea insasi dar eu, sunt detectivul privat a lui Ronan si sunt fericita pentru aceasta, pentru ca pot depasi confuzia emotionala din acele momente si pot sa-i dau un ajutor real.  Daca as fi avut mai multe raspunsuri despre unde a disparut copilaria lui Ronan, nu ar fi trebuit sa pierd atata timp sa ma gandesc la trecutul sau, dar pana ce nu voi reusi sa aduc in casa o farama de normalitate, normalitatea viatii lui Ronan, ma veti regasi in continuare in cautarea informatiilor. Voi citi orice articol ce-mi va trece prin mana, voi intreba pana la exasperare pana cand cineva imi va da raspunsul bun.  Caut putina normalitate si intr-un mod sau altul o voi gasi. Trebuie sa reusesc !    
       
    
    Traducere de  Mihaela Fidiuc


.

marți, 12 martie 2013

Vivisectia





Monkey at vivsection lab                                                                                                
                 

 Articol preluat de pe site-ul   


Big Pharma este cartelul ce reuneste toate cele mai mari multinationale farmaceutice, altfel spus puternica lobby ce detine monopolul tratamentelor pentru Sanatatea(boala) noastra.                                                                  
             Rezulta deci ca tocmai “bolile” ce lovesc populatia, in special cele mai teribile, constituie sursa castigurilor sale. Pentru Big Pharma deci, bolile cronice reprezinta o adevarata “mana cereasca”caci , dupa cum se si declara de catre Corporatii,scopul lor  nu consta in ajutorarea aproapelui, ci in incasarea profiturilor. In consecinta, pentru multinationale, a produce un medicament cu costuri mici care sa aiba un real efect in mod definitiv, nu reprezinta o buna investitie. Intr-adevar maximul profit se realizeaza vanzand medicamente cu multe efecte colaterale (sau mai bine zis: amelioreaza o patologie creand altele in acelasi timp) si putine (sau deloc) beneficii reale. In aceasta ordine de idei toate produsele naturale (nefiind brevetabile) ce poseda excelente proprietati terapeutice, fara sa aiba in acelasi timp periculoase contra-indicatii, nu vor fi niciodata obiect de studiu, fiind chiar pe “lista neagra”, ca cei mai periculosi inamici ai industiei farmaceutice. Pentru un  medicament ce este lansat pe piata si declarat ca eficace, marile case farmaceutice au la dispozitie multe moduri prin care sa ne faca sa credem ca acel medicament este util si necesar, chiar si atunci cand de fapt nu este asa. Una din aceste metode este vivisectia, o practica scandaloasa si inca mult utilizata in prezent datorita faptului ca este un subiect tabù pentru mass-media si alte institutii de profil, care protejeza in acest fel puternica lobby farmaceutica- pe care o putem denumi in mod legitim :” industria raului”.

Un cercetator stiintific expert in materie, dr. Massimo Tettamanti, scrie : “ Nu stiu daca din egoism, frica sau inconstienta, multe persoane, chiar daca habar nu au nimic despre acest subiect, continua sa repete fraze ca : ...nu se poate fara vivisectie, caci este necesara pentru a ajuta la alinarea suferintelor omului,....altfel cum s-ar putea testa medicamentele si alte produse? “ Oricine poate sa faca aceasta experienta intreband diverse persoane in legatura cu opinia lor despre necesitatea vivisectiei. Veti vedea ca marea majoritate, chiar daca recunosc ca este o practica teribila, considera totusi ca este necesara, din frica (nefondata de altfel) de a nu ramane fara medicamente. Aceasta opinie este rezultatul propagandei facuta de Big Pharma, sau mai exact ceea ce ne-a facut ea sa credem.  Intr-adevar masele, di cauza constantei dezinformari ce inconjoara acest subiect ignora aproape complet dezastrele cauzate de farmacologia moderna, cum ignora de altfel si faptul ca multi renumiti cercetatori si medici au inceput sa denunte in mod public inutilitatea, daca nu chiar periculozitatea majoritatii “medicamentelor” aprobate ca urmare a experimentarii pe animale si vivsectiei.  Ca dovada, iata ce declara prof. Silvio Garattini, celebru farmacist cercetator care de ani de zile sustine validitatea vvisectiei si care conduce Institutul Mario Negri din Milano, intr-un interviu acordat ziaristului Roberto Gervaso ( in cotidianul “Messaggero” , 30 oct.2005, pag 13)    

 I : E adevarat ca medicamentele utile nu sunt mai mult de cateva zeci?      
 R: Da, in practica clinica curenta, sunt doar cateva zeci.                                                
I : Si in cea specializata ?                                                                                                       
R: Probabil ceva mai putin de o suta                                         
I : Care ?                                                                                                                                   
R : Medicamentele cardivasculare, pentru sisitemul nervos central, gastrointestinale si antibioticele.                                                                                                                      
I : Si medicamentele ETICE (n.td: cele cu reteta) de larg consum?                                                                                                                                    
R: Aceleasi                                                                                                                                   
I: Medicamentele cele mai “salvatoare” ?                                                                                
R : Vaccinurile                                                                                                                            
I: Cele de care se face abuz?                                                                                               
R: Cele pentru afectiuni psihice  
                                                                                       
I: Cele care produc cele mai multe efecte colaterale?                                                                
R: Antitumoralele                                                                                                                  
I: Medicamentele cele mai inovative?                                                                                         
 R: Foarte putine.                                                                                                                    
 I: Cum se verifica?                                                                                                                     
 R: In timp                                                                                                                                   
I: Sunt in crestere sai in scadere?                                                                                                
R: In continua scadere. In USA, in 11 ani, din 1992 – 2003 s-au redus de la 30 la 11       
I: De ce medicamentele antitumorale sunt atat de toxice?                                                      
R: Deoarece nu actioneaza numai asupra celulelor tumorale ci si asupra celor sanatoase                                                                                                                               
I: Riscurile analgezicelor?                                                                                                           
R: Daune renale                                                                                                                     
I: A celor antiinflamatorii ?                                                                                                     
R: Daune renale si provocarea de sangerari la nivel gastrointestinal                                       I: Medicamentele care provoaca cel mai mult alergii?                                                          
R: Depinde de sensibiliatatea fiecaruia.                                                                                   
I: Suplimentele minerale si vitaminice suplimenteaza intr-adevar?                                       R:Suplimenteaza profitul caselor producatoare.                                                                  
I: Care sunt cele ce induc cel mai usor efectul placebo?                                                        
R: Suplimentele alimentare .                                                                                                      
I: Cate pastile se consuma in fiecare an in Italia ?                                                               
R: 1,5 miliarde cutii. Plus un numar neprecizat de produse ale medicinei alternative.         
I: In medie, cate medicamente active sau inutile, consuma fiecare italian?                                
 R: Circa 26 de cutii pe an. SERVICIUL SANITAR NATIONAL CHELTUIE  42 MILIOANE DE EURO PE ZI                                                                                             
 I: Si cati pacienti sunt?                                                                                                             
 R: 15 milioane.                                                                                                                        
 I: De ce medicii prescriu cu atata usurinta medicamentele?                                                   
 R: ESTE MULT MAI USOR SA PRESCRII DECAT SA CONSUMI TIMP ASCULTAND PACIENTII                                                                                                     
I: Medicamentele costa prea mult sau au pretul just?                                                                R: Prea mult .   

  Din acest fascicol al interviului, aflam deci ca, numai in Italia medicamentele reprezinta o enorma afacere de 42 milioane pe zi si ca, din circa 8500 de medicamente disponibile pe piata doar in jur de 100 sunt cu adevarat eficace !
Deci daca, conform declaratiilor unuia din cei mai importanti experti italiani in vivisectie, majoritatea covarsitoare a medicamentelor aprobate de ministerul sanatatii
(pe baza vivisectiilor) este absolut inutila , inseamna ca testele pe animale nu ofera nici o reala garantie asupra eficientei lor la om. In consecinta vivisectia serveste ca mijloc de asigurare a aprobarii si vanzarii a unei enorme cantitati de noi medicamente inutile si daunatoare, cu alte cuvinte serveste la ingrosarea buzunarelor lui Big Pharma pe pielea noastra si pe aceea a animalelor.

Exista in realitate metode de cercetare alternative vivisectiei, si functioneaza chiar mai bine, in sensul ca ofera majore garantii de eficacitate asupra omului.                       
Big Pharma, neavand nici un interes real in legatura cu sanatatea publica, are multa grija sa nu foloseasca tehnologia de ultima generatie in domeniul experimentarii, stiind ca folosirea acesteia ar reduce in mod drastic castigurile sale.  Acestea fiind spuse, vivisectia nu numai ca se releva a fi inutila si cruda dar, in mod paradoxal este si foarte costisitoare : mentinerea crescatoriilor costa foarte scump, ca exemplu: un Beagle  de laborator ( caine de talie mica) costa cam 400-500 euro. Considerand apoi ca numai in Italia se folosesc ( pentru a nu spune ca sunt torturati si masacrati) pentru experimentatii circa 3 milioane de animale de laborator, nu este dificil sa se faca “contul” ce intra in buzunarul lui Big Pharma                                                           
 De altfel, mentinerea unor costuri ridicate de cercetare are un scop bine precizat, monopolizarea productiei de medicamente in mainile marilor Corporatii(Big Pharma) fiind singurele ce-si pot permite sustinerea de astfel de sume.  De aceea este necesar sa repetam ca singurul si realul motiv pentru care se mai utilizeaza un astfel de instrument barbar si primitiv ca vivisectia, este faptul ca aceasta permite aprobarea unor medicamente excesiv de scumpe si inutile. Pentru acest motiv se trateaza ca fiind unul din subiectele tabù cel mai bine cenzurat de catre marile canale de informatie care nu indraznesc sa “ calce pe picior” una dintre cele mai puternice lobby .           
     Si  pentru a avea o idee mai precisa de cat de influenta poate fi  Big Pharma asupra politicii, este destul sa amintim ca industria farmaceutica, dupa clasificarea facuta de cunoscuta revista “Forbes”, troneaza impreuna cu sectorul petrolier pe primele locuri in elita Corporatiilor celor mai profitabile din lume.   

       
    
                Traducere de  Mihaela Fidiuc



Exterminatorii Rasei Umane



 

 Articol preluat de pe site-ul                         
                                                               

Stapanii Lumii

Lobby-urile bancare, farmaceutice, alimentare, petroliere, nucleare si cele ale statelor sclave ale multinationalelor, manipuleaza intreaga lume in lung si lat. Vor sa ne “secere” prin metode hitleriste, vor sa ne imbolnaveasca, vor sa ne “microcipeze”, ne vor fara bani si portofele, fara filozofii de viata, intr-un cuvant ne vor sclavi care sa munceasca pentru ei, sub control TOTAL. Ne vor fara copaci cu fructe si fara seminte, daca nu doar cu cele otravite pe care ni le da Monsanto & Co. Ne vor fara granite si fara constitutii, daca nu doar cea planetara NWO (New World Order), semnata de Rothschild...& C  - stapanii in absolut ai planetei Terra.  Prin tratatul de la Lisabona au denaturat victoriile noastre, legile si drepturile, fara ca nici un cetatean al UE sa-si fi dat seama.  

Codexul Alimentar este organismul international si interguvernativ care regleaza si codifica alimentatia mondiala. E interesant de stiut ca pragurile de valori pentru diagnosticarea anumitor boli (profitabile ) sunt in mod constant micsorate....sau ca un anumit avocat Michael Tylor de la Monsanto este presedintele grupului de lucru pentru igiena alimentara, constituit de de Barak Obama..... si povestea cu vitamina C ?...sa mai discutam de asta? cum au stabilit un consum minim de principiu activ de cateva miligrame, in timp ce Linus Pauling – laureat al premiului Nobel, a demonstrat stiintific un necesar de cateva grame zilnic.....sau despre aspartam, care continua sa fie comercializat in produsele controlate si certificate de Codex alimentarius.....? daca codex-ul decide ca este in regula, multinationalele pot vinde oricui si statele nu pot sa refuze intrarea unor astfel de alimente.... Cine controleaza si certifica produsele alimentare, nu garanteaza puritatea produselor ... se limiteaza doar a le incadra intr-un “culoar” de siguranta, ....dar valorile acestuia le decid ei ....... Noii Stapani ai Lumii   

Comentariu :
In ziua de azi, sunt binecunoscute crimele industriei farmaceutice ce sunt doar varful aisbergului, dar in articolele ce apar in presa, nu se mentioneaza nimic de Gravele Delicte ale institutiilor guvernative Italiene si straine, in legatura cu Tutelarea Sanatatii, institutii care ar trebui sa tuteleze sanatatea noastra, in schimb ele tuteleaza incasarile lui Big Pharma & Comp   
Unde au fost si unde sunt si azi, aceste institutii care ar trebui sa controleze in laboratoarele proprii, medicamentele si vaccinurile ....probabil la bar, sa bea o cafea..? inchizand ambii ochi la aceste actiuni criminale. Ceea ce inseamna ca sunt in legatura cu producatorii de medicamente si vaccinuri, dar si ca, casele farmaceutice au corupt si pus in posturile de putetre ale acestor institutii, oameni lor, astfel incat acestia sa ascunda si sa inchida ochii la toate aceste CRIME impotriva Umanitatii.... Hitler era un “baiat de treaba” pe langa acesti CRIMINALI !    

Dictatorii ascunsi (clandestini) ai medicinei, ii cunoastem de altfel foarte bine... ca imbraca haine de “baroni” si de “oameni de stiinta”, ca se infiltreaza in lobby-urile academice, sau ca lucreaza in multinationalele farmaceutice, sunt ei cei care conduc si guverneaza medicina oficiala in intreaga lume.
Mintilor deschise si liberale le revine sarcina de a reactiona la aceasta maree (in continua crestere) de intoleranta anti-stiintifica, inainte ca acesti tirani sa ajunga sa ne invete pana si ce trebuie sau nu trebuie sa gandim...!  dupa 220 de ani aceasta dictatura sanitara s-a realizat, si TU, draga cititorule ce faci pentru a o combate?  
>      > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > >

Iata ce scria Morris A. Bealle in faimoasa sa carte “ The Drug Story” (1940) –
(“Istoria medicamentelor”) :
este bine-cunoscut ca Rockefeller a creat si dezvoltat cel mai vast imperiu industrial si financiar conceput vreodata de o minte umana, bazat pe profiturile obtinute din petrol a companiei Standar Oil. Unul din principalele sale interese este” Industria Farmaceutica. Clanul Rockefeller detine cel mai mare complex de societati farmaceutice  din lume, si se folosesc si de toate celelalte intreprinderi ce le detin pentru a determina cresterea consumului de medicamente. Faptul ca cea mai mare majoritate a acestora sunt daunatoare, nu intereseaza “Trustul medicamentelor” (pentru americanii informati, “Trustul medicamentelor” este sinonim cu Fundatia Rockefeller)

Fu la inceputurile secolului nostru cand “Fundatia” isi incepu activitatea sa “educationala” in mare stil, prin intermediul unei donatii de 300 milioane de dolari (la acel timp!!) cu care, fonadatorul dinastiei, John Davison Rockefeller, miticul JDR, constitui “General Education Board” (Consiliul General al Educatiei), sau nimic mai mult decat Ministerul Educatiei, in fruntea caruia se “posta”pe sine insusi pentru a-l conduce. In felul acesta, genialul afacerist, care renuntase sa termine scoala elementara pentru a se inscrie la un curs de contabilitate, isi asuma arzatoarea sarcina de a educa natiunea americana, constituita in cea mai mare parte de zelosi  emigranti, pe care el reusi sa-i transforme in decursul a putine decenii intr-o populatie de anxiosi (stresati) medico-dependenti, dependenti de medicamente, toxico-dependenti, care imprastie stilul lor de viata (inclusiv noile boli) asupra intregii lumi.

Istoricul Morris Bealle nu a fost unicul istoric ce s-a ocupat de crimele  clanului Rockefeller. Inaintea lui au fost si altii, ex: Irda Tarbell, fiica uneia dintre multele victime a lui “Grande Pirata”, cu “Povestea lui Standard Oil”aparuta in seriale in revista de top canadiana “Mac Clure’s”, si de recent , istoricul Eustace Mullins cu cartea sa “ Asasinat cu injectii : povestea conspiratiei medicale impotriva Americii”(1988) ,  unde se poate citi :
General Education Board a lui Rockefeller a cheltuit mai mult de 100 milioane dolari pentru a-si asigura controlulu asupra scolilor medicale a natiunii si transformarea medicilor nostri in adepti ai medicinei alopatice (excluzand orice fel de medicina naturala) a  chirurgiei,  si al masivului consum de medicamente chimice” (......)

Am invatat dureroasa lectie ca monopolistii rockefelliani exercita puterea lor malefica aproape exclusiv prin intermediul agentiilor statale si federale (CDC; FDA; OMS, etc)
Se stie de ani buni de exemplu ca 90% din activitatile FBI, creata ca brigada anti-crima, consista in a viza si izola disidentii politici. Sindicatele criminale, in prezent jefuiesc natiunea americana de 3 trilioane de dolari pe an, din care mai mult de trei sute de miliarde reprezinta profiturile lui “Drug Trust” si ai subsidiarilor saidin aparatul sanitar.(....) America a devenit cea mai prospera si productiva natiune din lume datorita bunei sanatati a propriului popor .
Cand Sindicatul Rockefeller incepu sa puna mana pe profesiunea de medic in 1910, concetatenii nostri intrara intr-o urata faza de declin.  Astazi suferim de o infinitate de boli, atat psihice cat si fizice, aproape toate datorate in mod direct activitatii monopolului chimico-farmaceutic, care reprezinta amenintarea cea mai grava pentru supravietuirea noastra ca natiune”     

Mos Craciun
Activitatile la care face referire Mullins le relatase si Morris Bealle, care le-a investigat mult mai in profunzime decat oricine. Astfel aflam ca Rockefeller, pentru a-si masca propria imagine de pirat fara scupule, decise sa se travesteasca in Mos Craciun si incepu sa distribuie mari sume de bani diverselor Universitati si Scoli de medicina; un fin observator putea sa noteze ca numai acele Institutii medicale care predicau o constanta in consumul de medicamente chimice ca si cheie a sanatatii universale, puteau spera la “binefacerile” lui.
Nici una din atatea Universitati si Scoli medicale americane care predau terapii alternative, fara consumul medicamentelor chimice, si cu toate acestea foarte eficiente, nu au primit vreodata macar un cent de la Fundatia Rockefeller. Cine intentiona sa primeasca astfel de donatii, intelesese rapid ca : nu medicamente, nu donatii. 
Dar a fost nevoie sa se intample un fapt grav, un adevarat masacru criminal, pentru a-l convinge pe JDR, care intotdeauna se lauda ca nu-i pasa de opiniile celorlati, sa-si puna aceasta masca de binefacator, recuperand apoi un profit in proportii la care probabil nici el nu se astepta. Deja inainte de aceasta intamplare, Rockefeller era considerat “omul cel mai urat din America”, dar lui nu-i pasa. Dar indignarea universala ce se nascuse in urma acelui masacru, il determina sa apeleze la ajutorul celui mai faimos agent de relatii publice al USA, Ivy Lee.  Acesta afla ca Fundatia Rockefeller avea in cassa 100 de milioane de dolari cu care nu prea stia ce sa faca, asa ca ii propuse sa doneze sume uriase – niciodata mai putin de un milion-  la binecunoscute Universitati, Spitale, Biserici, si alte institutii “merituoase”. Propunerea fu acceptata, la fel si milioanele. Ca urmare a acestor donatii, Rockefeller se vazu pe prima pagina a tuturor publicatiilor din lume, in conformitate cu maxima atentie care era acordata pe acea vreme, in orice redactie ,a unei stiri de senzatie ca aceasta. In anii ce urmara Rockefeller achizitiona , nu numai cele mai cunoscute jurnale corupte din USA si de peste ocean, dar si alte publicatii, caci facuse descoperirea ca intelectualii erau cea mai buna investitie dintre toate, si chiar mai economica.  

Cum se naste cenzura
Chiar si cel mai independent director de ziar tot depinde de agentiile de presa in ce priveste stirile de publicat, si nu are nici un motiv sa suspecteze ca printre atatea subiecte de tratat, agentiile furnizeaza si informatii tendentioase si trucate cum sunt cele din campul stiintei medicale. Si totusi acest lucru se intampla in mod regulat. Bealle fu primul care intelesese acest lucru, si intelese chiar si de ce si cum.  
    
La sfarsitul anilor 40 cand incepu activitatea sa de investigatii, Bealle descoperi ca unul din directorii de la Fundatia Rockefeller era si membru in consiliul de conducere de la Associated Press, una din cele trei agentii de presa USA, ale carei comunicate sunt considerate in toata lumea ca fiind cele mai de incredere. Cine era acest tip?  Nimeni altul decat Arthur Hays Sulzberger, coproprietar la “New York Times” si astfel, unul din cei mai influenti directori de la Associated Press.
In acest mod, nu avu nici o dificultate in a convinge toti insarcinatii stiintifici de la toate agentiile de presa ca ar fi foarte periculos si iresponsabil sa se acorde deplina libertate de opinie oricui in materie de sanatate si ca, de aceea toate stirile privind sectorul medical trebuiau validate de un “expert” inainte de a fi divulgate si publicate. Si cine ar fi trebuit sa numeasca acesti experti?  Evident ca Fundatia Rockefeller  in marinimia sa, ca fiind portavoce al intregului complex medico-farmaceutic al lumii. 
Fu in acele vremuri ca incepura sa apara, adesea in mod simultan in toata presa internationala, stiri despre noi descoperiri ale medicinei, noi tratamente, noi vaccinuri, noi seruri, noi “medicamente miraculoase”, pentru a le inlocui pe cele existente si a caror ineficienta sau periculozitate nu se mai putea ascunde, si care erau descrise ca “mai putin daunatoare si mai eficiente”.    

Ce legatura are cu prof. Singer?

Vi se pare cumva ca divagam ? Nicidecum. In anii ’60 se stabilise in mod universal si fara controversii, datorita tragediei Talidomide (sedativ, vezi detalii pe Wikipedia) si a altor mii de tragedii asemanatoare induse de medicamente in urmatorii ani, proba stiintifica si matematicamente demonstrabila ca experimentele pe animale nu sunt in gradul de a impedica erori si catastrofe medicale si ca, dimpotriva, asemenea experimente pe animale nu garanteaza decat repetabilitatea (tragediilor).

Fundatia Rockefeller intelesese atunci ca trebuia sa inventeze ceva complet nou si radical diferit pentru a putea continua pe aceeasi cale profitabila dintotdeauna, evitand ca prea multa lume sa protesteze si fara ca populatia, luminata de prodigioasele cuceriri ale tehnicii si electronicii, sa-si dea seama de inselaciunile si exploatarea continua la care era supusa in sectorul sanatatii, care nu se bazeaza pe matematica ci pe vitalitatea individuala.  Tragediile datorate experientelor pe animale puneau serios in dubiu capacitatile intelectuale a celor ce conduceau aceste experientele medicale,in intreaga lume.Intre timp aparusera noi idei interesante de cercetare si exploatare, intre care : ingineria genetica, transplanturile, eutanasia si experimentarea pe fetusi umani, dar care suscitara difuze sentimente de dezaprobare incat chiar Vaticanul a trebuit sa intervina asupra acestor chestiuni.    

Se naste astfel Bioetica. Pentru aceasta, “intelectualii” care deja facusera atat de multe pentru batranul Rockefeller, construira o noua disciplina filozofica, care fu botezata cu un nume cu rezonante stiintifice :”Bioetica” . Principiul era ca se putea continua sa se studieze actuala biologie, plus alte discipline noi ce aparusera si trebuiau exploatate, bazandu-se initial tot pe experimentarile pe animale, ca apoi se se apeleze la o persoana doritoare si credibila care sa prezinte situatia. In concluzie, ca sa rezumam, esenta Bioeticii consta in : 

Orice masura de folosire fortata sau cruzime, nu numai fata de animale dar chiar si fata de oameni, este din punct de vedere “etic” justificabila , deci legitima, daca avantajele care deriva din acestea( sau se estimeaza ca vor deriva, chiar daca numai in teorie si pe timp nedefinit) depasesc daunele si suferintele pe care le cauzeaza, si daca numarul de indivizi care ar putea sa beneficieze de acestea (avantaje) depasesc numarul victimelor sacrificate “ 

Ei bine, noi permitem oricui dreptul de a-si expune opiniile si teoriile filozofice de orice tip; dar acest drept impune la randul sau obligatia de a fi facut in mod onest si complet, ceea ce nu este cazul prof. Singer, care ne prezinta teoriile sale schioape intr-o lumina falsa, ascunzand in mod deliberat, de mai bine de douazeci de ani, adevaruri sacre.  Datorita puterii Fundatiei Rockefeller, imaginea sa a fost impusa opiniei publice mondiale ca fiind aceea a Nobilului aparator al animalelor , asa cum spune si titlul cartii prin care s-a stabili faima sa; rol care ii asigura respectul si audienta animalistilor din toata lumea, si care in consecinta il cred atunci cand afirma ca la anumite experimente nu se poate renunta, pentru binele umanitatii, deci sunt utile si ar trebui sa creasca, cum de fapt doreste si Fundatia Rockefeller. 

Neonestitatea lui Singer consta in faptul ca, in mod constant, refuza sa aduca la cunostinta publicului ceea ce altii, de mai bine de un sfert de secol, ii cer sa dezvaluie : ca exista un mare numar de medici si cercetatori ce au pareri diametral opuse , care neaga valoarea stiintifica a rezultatelor obtinute, nu numai pentru ca este vorba despre animale, dar si pentru ca tocmai fiind vorba de experimente: ce presupun introducerea  in mod artificial a microbilor si inducerea leziunilor care nu pot fi identice cu cele aparute in mod spontan la persoane. Noi gandim ca personajul Singer si toata teoria sa “bioetica” au fost “inventati”de cei mai bine platiti teoreticieni ai Fundatiei Rockefeller, pentru a putea proclama in grandioasele dezbateri publice, chiar la nivel parlamentar : “ pana si Peter Singer, recunoscut ca cel mai mare zoofil al lumii, nu este in gradul de a nega ca experimentele pe animale, departe de a fi un simplu alibi pentru acoperirea daunelor aduse de o metoda gresita, este indispensabila pentru a proteja sanatatea umana, evitarea imbatranirii, prelungirea vietii si cine stie..... poate intr-o zi asigurarea vietii eterne”       
Normal ca prof. Singer se ocupa mai ales si de probleme “mult mai importante” decat cele referitoare la animale, totusi toate problemele de care se ocupa intereseaza continuitatea prosperitatii Fundatiei Rockefeller si a Medicinei, noua religie. Recent, dupa ce a propus sa se utilizeze pentru experimentele pe animale, cainii vagabonzi, ( “oricum nu vor suferi mai mult decat atunci cand sunt gazati in adaposturile comunale”) a pontificat si legimitatea experimentelor pe fetusii umani, care ar fi “etice” in primele 3 luni de sarcina pentru ca pana la acel termen, asa a decis Profesorul, fetusul nu simte nici o durere.

Lectia americana
Nu a intarzaiat mult ca organizatiile medicale din celelalte tari industrializate sa invete lectiile profesorului Fundatiei Rockefeller. Bealle in lucrarea sa relateaza de unele cazuri in care “profesionisti ai beneficientei” reusesc sa exploateze in favoarea lor, pe de o parte marinimia si naivitatea oamenilor iar pe de alta parte teroarea constanta ca lumea se afla in fata suferintei si mortii. 

Deja in anii ’30 existau in USA “Institutii Morale fara scop de lucru”, care strangeau fonduri pentru “a studia”si “invinge” oricare din bolile cunoscute pe pamant : artrita, reumatism, boli psihice, poliomelita, scleroza multipla, bolile tropicale, epilepsiile( trei tipuri diverse) diabet, tuberculoza, banala raceala, surzenia, paralizia cerebrala, bolile cardiovasculare, fara sa mai vorbim de cancer. Mai povesteste Bealle cum in perioada Craciunului din ’31,Harry Hopkins, bun prieten si colaborator al presedintelui Roosevelt, a inceput sa stranga fonduri pentru Asociatia impotriva tuberculozei, din New York. In comisie fu inclus si dr. Louis I. Harris, comisar sanitar al orasului.. Intr-o buna zi, acesta din urma avu proasta idee sa controleze sumele stranse la sfarsitul campaniei, cu toata impotrivirea lui Harry Hopkins. Rezultatul fu o scrisoare pe care Louis Harris o trimise spre publicare la New York Times, pe 8 iunie ’32 : 

“ Pentru cat am putut sa-mi dau seama pe timpul anilor in care am avut contact ( n.td: cu actiunile de beneficienta) numai o infima parte din multele milioane de dolari pe care Asocatia impotriva tuberculozei din N.Y a adunat-o in ultima decada si jumatate, a fost cheltuita pentru diagnostice, tratament, cheltuieli sanitare si spitalicesti sau alte nevoi ale bolnavilor sau familiilor acestora. De fapt eu sunt sigur ca nici un ban nu este folosit pentru a ajuta tuberculosii”

La aceasta scrisoare, Bealle anexa dramaticul apel facut de Harry Hopkins ( 15 dec.’31) intitulat “Salveaza o viata! “ si redactat sub forma unei telegrame : “ Disperata nevoie de limitare a tuberculozei in perioada de criza financiara stop alarmanta diminuare a fondurilor primite pentru lupta noastra in perioada Craciunului stop oprirea acum inseamna renuntarea la avantaje castigate cu ani de munca dura si pierderi de vieti umane stop contributii mari sau mici de mare ajutor stop emiteti cecuri pentru Thomas Lamont trezorier trei optzecisisase Quarta Avenue”   

Acest Thomas Lamont , ne informeaza Bealle, nu era altul decat asociatul marelui bancher Morgan, principalul rival al lui Rockefeller in exploatarea natiunii americane, si a carui imperiu bancar si editorial sfarsi in gura Marelui Pirat (JDR) cand Morgan muri. Oricum, suscitata scrisoare a dr.Louis Harris, publicata in Times, pare sa nu fi fost citita si ramasa in aminterea a prea multi newyork-ezi, daca din nou in ’56 aceeasi Asociatie a reusit sa adune alti 26.310.385 dolari cu acelasi apel de sarbatori.    

Deja in raportul nostru “Falsurile stiintei” (1980) am aratat cu cata verva capitanii industriei italiene, geniali elevi, inspirandu-se de la modelele americane, lansara campaniile de strangere a fondurilor pentru “lupta cu cancerul” 
Circa un an in urma incepuram sa auzim la posturile de radio italiene un apel repetitiv ce anunta cu ton dramatic :“ a fost descoperita cauza distrofiei musculare ! Acum trebuie sa se gaseasca tratamentul ! “ ( ni se pare ca ne amintim ca apelul precedent fusese pentru “scleroza multipla”, dar nu putem jura)   Stiam ca, cauza distrofiei musculare nu fusese de fapt deloc gasita, si cu siguranta nici nu va fi gasita daca se va persevera pe aceeasi cale eronata. Dar puteam sa ne imaginam care ar fi fost urmarea unui astfel de anunt. Ca sa scurtam, tocmai in perioada sarbatorilor din dec. ’93 eram informati ca spectacolul de beneficienta organizat de RAI, cu participarea frumoasei, si credem inocentei Alba Parietti, pentru studierea “distrofiei musculare” , a reusit sa colecteze de la generosii telespectatori italieni, frumoasa suma de 19 miliarde si jumate........

By Hans Ruesch - Tratto da: aurora.altervista.org

                  Traducere de   Mihaela Fidiuc